marţi, 16 iulie 2019

NASA va trimite organisme vii în spațiul îndepărtat în 2020

13:13, 22 mai 2019 52 vizite


NASA se pregătește să trimită organisme vii în spațiul îndepărtat, în 2020, în cadrul primei misiuni de acest tip după o pauză de aproape cinci decenii. Agenția spațială americană nu a mai efectuat o astfel de misiune din 1972, anul în care a avut loc ultimul zbor spațial din programul Apollo, informează space.com.

Inginerii de la NASA pregătesc în această perioadă un vehicul spațial de mărimea unei valize, denumit BioSentinel, care va transporta celule de drojdie de bere pe o orbită în jurul Soarelui, cu scopul de a-i ajuta pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine efectul radiațiilor dincolo de câmpul magnetic care protejează Terra.

BioSentinel este unul dintre cei 13 sateliți miniaturali (CubSat) ce vor fi îmbarcați la bordul lansatorului supergreu Space Launch System (SLS), care va fi lansat în iunie 2020 în cadrul misiunii Artemis 1. La acea dată se vor împlini 47 de ani și jumătate de când NASA a trimis pentru ultima oară organisme vii dincolo de orbita joasă a Terrei - astronauții din misiunea Apollo 17, care au ajuns pe Lună în decembrie 1972. Astronauții americani din acea misiune au reprezentat ultimele organisme vii lansate în spațiu în mod intenționat, întrucât anumiți microbi rezistenți ajung oricum în spațiul îndepărtat fără voia lor, rămânând fixați pe vehiculele utilizate în cadrul misiunilor de explorare planetară robotizată, precizează jurnaliștii de la space.com.

Misiunea Apollo 17 a durat însă mai puțin de două săptămâni. BioSentinel va colecta date științifice timp de 9-12 luni și va furniza informații prețioase despre efectele pe termen lung pe care radiația din spațiul îndepărtat le are asupra ADN-ului și asupra procesului de reparare a ADN-ului.

"Acesta este un teritoriu nou", a declarat Kimberly Ennico Smith, astrofizician la Centrul de cercetare Ames, administrat de NASA, în timpul unui tur de prezentare a unei unități științifice din Silicon Valley, organizat în luna martie.

Centrul de cercetare Ames reprezintă "casa" proiectului BioSentinel. Turul de prezentare a inclus și câteva scurte discuții cu personalul ce participă la această misiune și o vizionare a acestui satelit miniatural, care este asamblat parțial.

BioSentinel, un satelit cu greutatea de 14 kilograme, va transporta două varietăți de celule de drojdie de bere, Saccharomyces cerevisiae: varietatea obișnuită ("tipul sălbatic"), care este destul de rezistentă la radiații, și o varietate mutantă, care este mult mai sensibilă la radiații întrucât nu poate să își repare ADN-ul la fel de bine.

Specialiștii din misiunea BioSentinel vor monitoriza creșterea și activitatea ambelor varietăți de celule în timpul petrecut de acest satelit în spațiul îndepărtat. Apoi, ei vor face același lucru cu două încărcături identice transportate la bordul Stației Spațiale Internaționale (ISS), un laborator care plutește pe orbită în condiții de microgravitație și în care nivelurile de radiație sunt mult mai mici.

Specialiștii americani vor monitoriza creșterea celulelor de S. cerevisiae și în două zone de pe Terra: Centrul de cercetare Ames și Brookhaven National Laboratory din statul New York. La Brookhaven, inginerii de la NASA vor expune celule de drojdie de bere unui mediu caracterizat prin radiații înalte. Toate aceste date ar trebui să îi ajute apoi pe cercetători să identifice efectele cauzate de radiație și pe cele provocate de microgravitație și alți factori.

Celulele de S. cerevisiae reprezintă un bun model de organisme pentru studii de acest tip, au explicat cercetătorii implicați în proiectul BioSentinel.

"Procesul de reparare a ADN-ului avariat al drojdiei de bere seamănă foarte mult cu cel al oamenilor, făcând din aceste organisme un model robust de translație", au explicat specialiștii de la NASA în fișa proiectului BioSentinel. "Rezultatele programului BioSentinel vor avea o importanță critică pentru a interpreta efectele expunerii la radiația spațială, reducând riscul asociat cu explorarea umană pe termen lung și validând modelele existente ce explică efectele radiației spațiale asupra organismelor vii".

BioSentinel se află pe linia de asamblare: acest satelit miniatural trebuie să fie finalizat până la sfârșitul lunii octombrie, au precizat membrii echipei americane în timpul turului de vizitare a Centrului Ames. Apoi vor urma pregătire de pre-lansare și de integrare a satelitului la bordul lansatorului supergreu SLS, dezvoltat de NASA, al cărui zbor inaugural va avea loc în cadrul misiunii Artemis 1.

NASA dezvoltă racheta SLS pentru a transporta astronauți și cantități mari de materiale spre destinații aflate dincolo de orbita joasă terestră, precum Luna și Marte. Această rachetă face parte integrantă din viziunea pe termen lung a NASA, alături de o nouă capsulă spațială, denumită Orion.

Capsula Orion va reprezenta încărcătura principală a zborului ce va avea loc în cadrul misiunii Artemis 1, cunoscută anterior sub numele de Exploration Mission-1. NASA a schimbat însă recent numele misiunii pentru ca aceasta să se încadreze mai bine în programul agenției spațiale americane de explorare a Lunii cu echipaje de astronauți. SLS va lansa capsula Orion într-un zbor cargo (fără echipaj uman) în jurul Lunii, care va testa performanța rachetei și a capsulei.

Dacă totul va funcționa conform planurilor, următorul zbor al cuplului SLS-Orion - misiunea Artemis 2, programată pentru 2023 - va fi o misiune cu echipaj uman, în cadrul căreia patru astronauți vor efectua o călătorie în jurul Lunii.

Misiunea Artemis 2 va fi demarată la un an după lansarea în spațiu a primului segment din viitoarea stație spațială miniaturală proiectată de NASA pentru a pluti în jurul Lunii. Acel laborator spațial, pe care agenția americană l-a denumit Gateway, va reprezenta un element-cheie pentru programul misiunilor Artemis, și va fi utilizat ca rampă de lansare pentru misiunile de explorare umană și robotizată a suprafeței lunare.

Numeroase experimente științifice vor avea loc de asemenea la bordul viitoarei stații Gateway, inclusiv cercetări ce vor viza efectele radiației asupra organismelor vii.

Ceilalți 12 sateliți miniaturali care vor zbura în spațiu în cadrul misiunii Artemis 1 sunt diferiți și au funcții diverse. De exemplu, microsateliții din misiunile Lunar Flashlight și Lunar IceCube vor căuta semnale care să ateste prezența gheței pe suprafața Lunii, iar satelitul Near-Earth Asteroid Scout va utiliza o velă solară pentru a se deplasa spre punctul în care are programată o întâlnire cu o rocă spațială.

Comenteaza aceasta stire