Acordul anti-piraterie, semnat de România în Japonia

Protejarea proprietăţii intelectuale sau atentat la libertatea de informare? Acordul anti-piraterie, pe scurt ACTA, a fost semnat, ieri, în Japonia, şi de 27 de ţări ale Uniunii Europene printre care şi România. Printre cele mai contestate articole se numără unele ce dau drepturi unor persoane private să monitorizeze şi să controleze datele personale de pe Internet sau chiar din computere şi telefoane mobile. Totul fără mandat! Multe asocialţii pentru drepturile omului spun că ACTA nu este decât un motiv pentru care guvernele să ne poată controla mai bine vieţile.

Doar cinci ţări ale Uniunii Europene, printre care Germania şi Olanda, nu au semnat controversatul document ACTA. Guvernul României s-a grăbit să ratifice ceea ce foarte mulţi experţi IT spun că este sfârşitul Internetului sau cel puţin intrarea într-un adevărat Ev Mediu al comunicării on-line. Însăşi elaborarea acordului anti-piraterie a început cu stângul, în 2006. Actul a fost ţinut secret, ceea ce a stârnit reacţii dure din partea mai multor state printre care Canada şi Statele Unite. În 2008, mai multe grupuri au făcut presiuni pentru publicarea documentelor ACTA, însă fără succes. Conform wall-street.ro, specialiştii în politică online/digitală subliniază că „ACTA poate duce şi la controale pe aeroporturi asupra laptop-urilor şi telefoanelor mobile după fişiere şi documente care ar încălca drepturile de autor, acest lucru putând să contravină dreptului la viaţa intimă.” Cu alte cuvinte, sub pretextul că protejează drepturile comerciale ale unora, se încalcă libertăţile  fundamentale ale celorlalţi. De asemenea, ACTA include o clauză de obligare a furnizorilor de Internet să ofere, fără mandat judecatoresc, informaţii despre suspecţii de încălcare a copyright-ului, facilitând astfel industriei muzicale intentarea de procese şi suspendarea sit-urilor necomerciale. Astfel, providerul dumneavoastră vă poate monitoriza fără mandat activitatea on-line, sub pretextul că descărcaţi programe fără licenţă. Semnarea ACTA de către guvernul polonez a dus deja la proteste, inclusiv în Parlamentul acestei ţări. Raportorul Parlamentului European pe ACTA, socialistul francez Kder Arif, şi-a dat demisia şi a numit semnarea acordului o mascaradă. „Aş vrea să denunţ maniera care a condus la semnarea acestui acord: neimplicarea societăţii civile, lipsa transparenţei de la începutul negocierilor, rapoartele succesive de la semnarea acordului fără a ni se da vreo explicaţie, reprobarea revendicărilor Parlamentului European exprimate în cadrul mai multor rezoluţii ale adunărilor noastre”, a declarat eurodeputatul Kader Arif.
Arif a mai spus că europarlamentarii de drepta au făcut tot posibilul pentru a grăbi semnarea tratatului şi că acesta va afecta libertăţile cetăţeneşti. Celebrul grup de hackeri Anonymous a lansat chiar un videoclip în mediul online, în cadrul căruia îşi exprimă opoziţia faţă de ACTA, pe care îl aseamănă cu celebrul acord SOPA, din SUA, care are prevederi asemănătoare, ce îngrădesc libertăţile civile sub pretextul apărării drepturilor comerciale. În SUA, prevederi ale acordului SOPA au dus la închiderea celui mai mare site de file-sharing, Megaupload, şi la arestarea proprietarilor paginii de internet. Totuşi, ACTA nu va produce efecte imediat. Documentul va intra, în iunie, în dezbaterea Parlamentului European, unde va urma să fie votat.

Autor: Mircea MAER