marţi, 31 martie 2015

Povestea Ameliei Papazissu, unul dintre ”tezaurele umane vii” ale Buzăului

De Iulian Bunilă 13:39, 1 decembrie 2013 1233 vizite Reportaje

Acasă, Amelia Papazissu are un prețios tezaur de țesături vechi, moștenite de la străbunii ei. Acesta se îmbogățește de la o zi la alta cu câte un ștergar sau o traistă, pe care creatoarea populară le confecționează în pauzele dintre treburile gospodărești.

Toată familia Papazissu participă la actul de creație. Pentru ca Amelia să poată lucra, trebuie o pregătire prealabilă a războiului de țesut, activitate de care răspunde soțul creatoarei.

Universul de zi cu zi al artistei se împarte între casă, unde are atelierul propriu de creație, și Clubul Copiilor din comuna buzoiană Beceni, unde zilnic le predă micuților tainele țesutului în lână și păr de capră.

„După ce m-am căsătorit, la 21 de ani, am învățat de la o vecină să țes în război orizontal, apoi m-a încântat foarte mult țesutul la război vertical prin faptul că am fost în vizită la Mănăstirea Rătești. Acolo am văzut-o pe măicuța Benedicta, care nu mai este printre noi. Lucra foarte frumos și pe mine m-a încântat. De la ea am preluat acest meșteșug“, povestește Amelia Papazissu.

Zilele trecute, creatoarea a primit titlul onorific de ”Tezaur Uman Viu”, de la UNESCO.  În cele aproape patru decenii de activitate, Amelia Papazissu a folosit în creațiile sale numai motive tradiționale de pe Valea Slănicului.

„La început a fost inspirația, apoi a intervenit creația, pentru că nu am aceeași țesătură de același fel, pentru că e mai distractiv și lucrez cu pasiune și mă bucur în momentul în care eu creez un model“, spune artistul popular.

Pentru familia Ameliei, arta populară este și o mică afacere. De pe urma unui ștergar din păr de capră, de exemplu, se poate alege cu profit de 100 de euro. 

„Străinii sunt foarte încântați de ceea ce fac toți meșterii autentici din țară și mă refer aici la Muzeul Astra din Sibiu. Acolo am fost prima dată și vin foarte mulți turiști. Cumpără și ceea ce mă bucură cel mai mult este că în ultimii ani au început să cumpere românii și în special românii care pleacă în străinătate, un mic suvenir pentru românii din străinătate. E un lucru foarte bun, înseamnă că mai iubesc România și pe noi, românii“, mărturisește creatoarea.

Amelia Papazissu s-a născut pe 20 mai 1954, a intrat în învățământ în anul 1978, ca profesor suplinitor, apoi, din 1984, a devenit instructor la cercul de țesături tradiționale al Clubului Copiilor din Beceni, unde o găsim și astăzi. Este coautor unei enciclopedii de artă și cultură tradițională, alături de sociologul Gheorghe Petcu și de-a lungul anilor a organizat zeci de expoziții personale de țesături, ștergare, costume populare din colecția personală a familiei Papazissu.

Comenteaza aceasta stire

Eugenia dobrogeană se vinde pe cel mai mare magazin online, Amazon.com!
De Victor Radu 28 martie 2015

Cel mai cunoscut biscuit românesc se vinde în cel mai mare magazin online din Statele Unite ale Americii. Vorbim despre Eugenia, produsă la Constanța. Pe același site se vând mai multe produse care provin din orașul de la malul mării, precum și tricouri sau huse de telefon inscripționate cu numele „Constanța”.

Neurochirurgul genial al României este dispus să-și vândă casa pentru a publica un tratat de medicină ce va salva mii de vieți
De Silvia Pascale 24 martie 2015

Neorochirurgul Leon Dănăilă, unul dintre medicii geniali ai României care a operat până acum nu mai puțin de 40 de mii de pacienți pe creier și care a spus, în repetate rânduri, că existența sa înseamnă a-i ajuta necondițiant pe ceilalți, este în mare impas.

“Dăruiește-ți ziua de naștere!” Un proiect care poate salva viețile bebelușilor născuți prematur
De Silvia Pascale 23 martie 2015

Te-ai gândit vreodată că petrecerea ta aniversară ar putea salva vieți? O tânără din Constanța a dovedit că se poate. Și-a dăruit ziua de naștere, printr-o petrecere la care invitații i-au oferit bani în loc de cadouri.

Vacanțe pentru toți la Târgul de Turism de la Romexpo
De Cristina Burcea 12 martie 2015

Pentru că gradele în termometre au crescut, gândul ne zboară la vacanțe. La Romexpo s-au deschis porțile Târgului de Turism, unde agențiile de profil ne atrag cu reduceri de până la 30%. Cei care vor să meargă într-un concediu departe de casă, pot alege destinații din 14 țări.

Pe băncile școlii la 40 și 50 de ani - nu au loc de muncă și își doresc o diplomă de studii!
De Alina Gâju 11 martie 2015

La 40, ori la 50 de ani s-au reîntors pe băncile școlii. Nu au un loc de muncă, pentru că nu au o diplomă de studii, dar niciodată nu este prea târziu pentru ei. Vorbim de românii care lasă rușinea deoparte și aleg să scape de analfabetism, ajutați de programul finanțat cu fonduri europene ACTIV.

POVESTEA UNUI ÎNVINGĂTOR. A fost alcoolic timp de 15 ani, a dormit în canale și scări de bloc, dar acum scrie cărți și ține seminarii de cunoaștere personală!
De Silvia Pascale 11 martie 2015

A cunoscut iadul, aici, pe pământ și a trecut prin toate caznele sale. A fost alcoolic, a încercat să se sinucidă și a dormit pe străzi și în canale. Dar, cu o voință de fier, a reușit să se ridice din propria cenușă, iar din omul fără adăpost să ajungă un exemplu. Acum ține seminarii despre cunoașterea personală și scrie cărți despre “Cum să reușim în viață.” Pe toate acestea le trăiește un constănțean a cărui viață zbuciumată bate filmul.

Finanțarea unui festival cultural la Ghindărești, considerată infracțiune electorală de procurorii DNA - este una din acuzațiile aduse lui Nicușor Constantinescu
De Victor Radu 9 martie 2015

Ghindărești, una din localitățile reprezentative pentru comunitatea rușilor-lipoveni din România, a fost mereu în ultimii ani pe harta investițiilor făcute de Consiliul Județean Constanța. Administrația județeană a reabilitat căminul cultural, a dotat școala cu calculatoare și a sprijinit evenimentele culturale ale etniei.

40 DE MUCENICI. Sărbătoarea a încins cuptoarele brutăriilor din Constanța, gospodinele s-au întrecut la colăcei
De Silvia Pascale 9 martie 2015

An de an, pe 9 martie, Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe cei 40 de mucenici din Sevastia. Ei sunt soldații uciși în chinuri teribile pentru că nu au renunțat la credința în Hristos. În memoria lor, gospodinele au împărțit apropiaților colăcei în formă de opt, copți în cuptor, unși cu miere și tăvăliți în miez de nucă. În zona Dobrogei, mucenicii, sau sfințișorii, se fierb în apă îndulcită și aromată cu lămâie și scorțișoară.

De ziua lor, doamnele au încins podelele la Cumpăna
De Alina Gâju 8 martie 2015

De ziua lor, doamnele au încins podelele la Căminul Cultural din Cumpăna, că doar o dată-n an este 8 martie. Și cum distracția a fost fără cusur și petrecărețele s-au ridicat la înălțimea evenimentului. Au stat ore bune la coafor, și-au ales cele mai frumoase rochii și au intrat în scenă cu zâmbetul pe buze. Nu au lipsit lăutarii, iar în locul stripperilor, au intrat țigăncile.

Dropia - satul cu mai multe case decât locuitori. Reportaj despre localitatea care a cunoscut gloria și uitarea
De Silvia Pascale 7 martie 2015

Fiecare dintre noi ne imaginăm “capătul lumii” în culori și forme diferite. Dacă ar fi să ne întrebați pe noi, “capătul lumii” ar putea fi ușor comparat cu Dropia, un sat cu mai multe case decât locuitori, și acelea, majoritatea, părăsite.

Stațiunea Mamaia face show la Chișinău!

Statiunea Mamaia este prezenta, in perioada 5-8 Martie 2015, la Targul de Turism al Republicii Moldova, la Chisinau. Sâmbătă și duminică vor avea loc în cadrul târgului traditionalele parade Mamaia Style cu care am participat și la târgul de turism de la Tel Aviv, în luna februarie.

Arhivele Constanței, în pericol. Documentele vechi sunt la un pas de distrugere
De Silvia Pascale 3 martie 2015

Documente originale de o valoare inestimabilă pentru Dobrogea, dar și pentru România sunt în mare pericol. Sunt înghesuite în clădirea veche a Arhivelor Naționale, Filiala Constanța, și se distrug de la o zi la alta din cauza lipsei de spațiu și a umezelii.

Sabina Voinea, creatoarea de mode-flori. Vă invităm în atelierul ei plin de culoare de la Teatrul “Oleg Danovski” din Constanța
De Silvia Pascale 2 martie 2015

Într-o lume în care răbdarea este o virtute la fel de rară precum florile de colț, vă prezentăm astăzi un om special, pentru care acul, ața și miile de înțepături în pânză nu au devenit rutină. Și asta chiar dacă face același lucru de 30 de ani.