miercuri, 23 iulie 2014

Povestea Ameliei Papazissu, unul dintre ”tezaurele umane vii” ale Buzăului

De Iulian Bunilă 13:39, 1 decembrie 2013 568 vizite Reportaje

Acasă, Amelia Papazissu are un prețios tezaur de țesături vechi, moștenite de la străbunii ei. Acesta se îmbogățește de la o zi la alta cu câte un ștergar sau o traistă, pe care creatoarea populară le confecționează în pauzele dintre treburile gospodărești.

Toată familia Papazissu participă la actul de creație. Pentru ca Amelia să poată lucra, trebuie o pregătire prealabilă a războiului de țesut, activitate de care răspunde soțul creatoarei.

Universul de zi cu zi al artistei se împarte între casă, unde are atelierul propriu de creație, și Clubul Copiilor din comuna buzoiană Beceni, unde zilnic le predă micuților tainele țesutului în lână și păr de capră.

„După ce m-am căsătorit, la 21 de ani, am învățat de la o vecină să țes în război orizontal, apoi m-a încântat foarte mult țesutul la război vertical prin faptul că am fost în vizită la Mănăstirea Rătești. Acolo am văzut-o pe măicuța Benedicta, care nu mai este printre noi. Lucra foarte frumos și pe mine m-a încântat. De la ea am preluat acest meșteșug“, povestește Amelia Papazissu.

Zilele trecute, creatoarea a primit titlul onorific de ”Tezaur Uman Viu”, de la UNESCO.  În cele aproape patru decenii de activitate, Amelia Papazissu a folosit în creațiile sale numai motive tradiționale de pe Valea Slănicului.

„La început a fost inspirația, apoi a intervenit creația, pentru că nu am aceeași țesătură de același fel, pentru că e mai distractiv și lucrez cu pasiune și mă bucur în momentul în care eu creez un model“, spune artistul popular.

Pentru familia Ameliei, arta populară este și o mică afacere. De pe urma unui ștergar din păr de capră, de exemplu, se poate alege cu profit de 100 de euro. 

„Străinii sunt foarte încântați de ceea ce fac toți meșterii autentici din țară și mă refer aici la Muzeul Astra din Sibiu. Acolo am fost prima dată și vin foarte mulți turiști. Cumpără și ceea ce mă bucură cel mai mult este că în ultimii ani au început să cumpere românii și în special românii care pleacă în străinătate, un mic suvenir pentru românii din străinătate. E un lucru foarte bun, înseamnă că mai iubesc România și pe noi, românii“, mărturisește creatoarea.

Amelia Papazissu s-a născut pe 20 mai 1954, a intrat în învățământ în anul 1978, ca profesor suplinitor, apoi, din 1984, a devenit instructor la cercul de țesături tradiționale al Clubului Copiilor din Beceni, unde o găsim și astăzi. Este coautor unei enciclopedii de artă și cultură tradițională, alături de sociologul Gheorghe Petcu și de-a lungul anilor a organizat zeci de expoziții personale de țesături, ștergare, costume populare din colecția personală a familiei Papazissu.

Abonează-te la newsletter

Comenteaza aceasta stire

Pista pentru bicicliști, de 35 de kilometri, prinde contur la Constanța
De Cristi Popovici 22 iulie 2014

Constanța devine tot mai prietenoasă cu bicicliștii. După pista specială din Mamaia, acum au fost trasați primii kilometri ai unui traseu din Port. Iar veștile bune nu se opresc aici. În viitor, turiștii și constănțenii vor putea pedala cât îi țin picioare pe pista care va începe de pe digul de larg, va traversa Constanța și se va opri la Năvodari.

Pregătiri de război în cuibul „Vulturilor”. Cum arată o săptămână petrecută alături de militarii de la Forțele Speciale
De Cristina Sîmbeteanu 20 iulie 2014

Relatările din zonele de conflict sunt vârful de lance al carierei oricărui jurnalist care visează să transmită din cele mai fierbinți zone de pe glob. Este lesne de înțeles că vorbim despre cele mai dificile și cele mai periculoase misiuni ale celor dedicați știrilor de război. Și oricât de mult curaj ar avea în bagajul de front, nimeni nu ajunge într-o astfel de zonă fără o pregătire riguroasă. Anul acesta, cursul dedicat reprezentanților mass-media s-a desfășurat la Târgu Mureș, acolo unde a ajuns și colega noastră Cristina Sîmbeteanu, redactor la Departamentul Știri Externe.

Când ați jucat ultima oară oină? Sportul național, o necunoscută pentru români
De Roxana Glăvan 19 iulie 2014

Câți dintre dumneavoastră ați fost în tribune să-i încurajați pe jucătorii de oină? Câți ați pus mâna pe o astfel de minge sau câți v-ați încuraja copilul să practice sportul nostru național? Probabil că foarte puțini, asta și pentru că este un sport care se află de mult pe banca de rezerve. Colegii mei Roxana Glăvan și Ciprian Cucui au fost astăzi pe terenul de oină și au încercat să afle ce anume îi motivează pe campioni să practice acest sport și cum poate ajunge el din nou în școli.

Din dor de carte, în Vama Veche a apărut biblioteca la nisip
De Silvia Pascale 18 iulie 2014

Știați că pe litoralul românesc nu există doar oaze de răcoare, ci și oaze de carte? În Vama Veche, la un pas de mare se ridică o bibliotecă din lemn care găzduiește nu mai puțin de 2.000 de volume. Fără să vă coste ceva, puteți să vă alegeți de aici orice carte și să o citiți în voie pe toată perioada vacanței. Acest concept de „bibliotecă pe plajă” îi aparține unei tinere din București care spune că cea mai mare bucurie este să-i vadă pe oameni că se întorc din nou la carte.

Mișcarea, aliatul vacanței. află ce sporturi se află în topul preferințelor pentru copiii constănțeni
De Silvia Pascale 16 iulie 2014

Ce bunic sau părinte nu ar vrea să-și vadă copilul campion? Ne-a întrebat retoric un constănțean al cărui nepot practică înotul într-unul dintre bazinele particulare din oraș. Din ce în ce mai mulți părinți sunt dispuși să facă un sacrificiu financiar, pentru ca cei mici să îmbrățișeze mișcarea, fie într-o sală de dans, fie pe un teren de tenis sau într-un centru de echitație. Și asta pentru că au înțeles că sportul aduce nu doar performanță, ci și sănătate.

100 de ani de arheologie dobrogeană. Muzeul de Istorie din Constanța a pregătit o expoziție cu fotografii document realizate pe șantierele cetăților antice
De Silvia Pascale 14 iulie 2014

Arheologia dobrogeană este în sărbătoare. Se împlinesc 100 de ani de când savantul Vasile Pârvan a început săpăturile la cetatea Histria, cel mai vechi oraș construit pe teritoriul României. Astăzi, reprezentanții Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța au deschis o valoroasă expoziție cu fotografii-document realizate pe șantierul de la Histria, dar și pe locul altor 5 cetăți greco-romane de pe teritoriul dintre Dunăre și Mare.

Epava unei corăbii antice a fost descoperită lângă Cazinoul din Constanța. Imagini subacvatice
De Silvia Pascale 9 iulie 2014

Rămășițele unei corăbii vechi de peste 1700 de ani au fost găsite la doi kilometri de țărmul Mării Negre, în dreptul Cazinoului Constanța. Doi scafandri profesioniști au descoperit în timpul unei misiuni de rutină mai multe bucăți de ceramică, lemn și, foarte important, roci vulcanice folosite pentru balastul ambarcațiunii. Cercetătorii spun că acestea provin, cel mai probabil, din regiunea Napoli de astăzi.

Lectura la nisip, o pasiune pentru turiști. Află ce titluri sunt citite pe plajă
De Silvia Pascale 8 iulie 2014

Petre Ispirescu, Gabriel Garcia Marquez, Aurelia Marinescu, dar și Bunele Maniere. Iată ce se citește în aceste zile pe litoralul românesc. Numele cărților care le relaxează turiștilor vacanța le-am aflat chiar de la cei în căutarea cărora am pornit prin stațiunile Eforie Nord, Eforie Sud și Mamaia. Aceștia ne-au spus că decorul marin îi îmbie să citească romane de dragoste sau poveștile cu prinți și prințese.

S-au reîntâlnit după 50 de ani de la absolvire. Prima promoție a Universității „Ovidius“ și-a adus aminte de anii tinereții
De Cristi Popovici 5 iulie 2014

Cine spune că bacalaureatul anilor 2014 este un examen prea greu pentru elevi ar trebui să privească în trecut, când proba maturității se dădea într-o singură zi la 7, 8 materii. Și-au reamintit de acele vremuri absolvenții primei promoții de studenți ai actualei Universități Ovidius din Constanța. Se întâmpla în urmă cu 50 de ani, iar astăzi foștii colegi s-au revăzut pentru a depăna amintiri de când erau tineri.

Ambiție de fier. Doi bărbați, unul de 58 și altul de 55 de ani au susținut Bacalaureatul în Vrancea
De Aurelian Ivan 4 iulie 2014

Cei mai în vârstă elevi care susțin bacalaureatul în Vrancea au peste 50 de ani. Unul are 55 de ani, este tată a 8 copii și își dorește să se înscrie la Insitutul Teologic, iar celălalt are 58 de ani și ar vrea să își continue studiile la Facultatea de Agroturism. Cei doi spun că nu le-a fost ușor să se întoarcă la liceu și că toți apropiații i-au luat în râs, dar asta i-a ambiționat mai mult.

A făcut din stradă o scenă. Harpistul care a adus muzica divină la malul mării
De Silvia Pascale 3 iulie 2014

Ar putea să cânte pe cele mai impunătoare scene ale lumii și să aibă celebritatea la picioare, dar preferă să fie mereu printre oameni, direct pe stradă, și lor să le dăruiască din arta sa. Vorbim despre Eduard Dopireak, un artist din Republica Moldova care a adus sunetul divin al harpei la malul mării.

8 ore de înot între Olimp și Mangalia. Hunedoreanul Avram Iancu se antrenează la Marea Neagră pentru a înfrunta apele Canalului Mânecii
De Sorin Dragomir 2 iulie 2014

Are 38 de ani și este de profesie bibliotecar. Cu toate acestea vrea să reușescă într-un domeniu total diferit. Și dacă ținem cont că poartă numele unui brav român, am putea spune că laurii se arată de pe acum a fi cu el. Avram Iancu, ardelean ca și celebrul său înaintaș, vrea să traverseze înot Canalului Mânecii. Iar pentru acest lucru unde putea să se antreneze mai bine decât la Marea Neagră. Prima reușită spectaculoasă : 8 ore de înot între Olimp și Mangalia.

Mai țineți minte jocurile și gusturile copilăriei anilor ’80-’90? Reporterii Neptun TV vi le amintesc într-un reportaj plin de culoare
De Madalina Pavel 1 iulie 2014

Vă mai aduceți aminte de câte ori v-ați rănit la genuchi sau v-ați rupt pantalonii din cauza jocurilor din fața blocului? Sau, haideți să vă întrebăm altfel: mai știți să jucați „Elasticul“, „Șotronul“, „Nouă pietre“ sau „Rațele și vânătorii“? Aceste jocuri care nouă ne-au marcat copilăria îi fac pe copiii din ziua de azi să ridice din umeri la auzul denumirii lor.

Fragmente din luxoasele băi romane, descoperite la Constanța
De Silvia Pascale 1 iulie 2014

Bătrâna cetate a Tomisului nu contenește să ne surprindă cu noi dovezi desprinse din fastuosul său trecut. Recentele lucrări de înlocuire a conductelor de canalizare de pe strada Arhiepiscopiei au scos la lumină noi bucăți din zidurile fostelor terme romane. Băile publice indicau nivelul de civilizație al urbei și reprezentau adevărate cărți de vizită pentru fiecare așezare romană în parte.

România, la superlativ. Doi turiști germani, porniți prin Europa cu rulota, ne laudă țara
De Cristi Popovici 30 iunie 2014

Cea mai bună reclamă pentru turismul românesc ne-o fac străinii. Îi vezi mereu cu zâmbetul pe buze și întotdeauna scot în evidență partea frumoasă a României. Este și cazul unui cuplu de germani care se află într-un tur al Europei cu rulota. După 2.000 de kilometri, Axel și Colette s-au oprit câteva zile la Eforie Sud, atrași de prezența lebedelor pe mare. Când alții cheltuie mii de euro într-un sejur, ei reușesc cu mult mai puțin să cutreiere lumea.

Ioana Ilie, adolescenta de nota 10
De Silvia Pascale 30 iunie 2014

Performanță dublată de modestie. Constănțeanca Ioana Ilie, fosta campioană mondială la karate a obținut media 10 la Evaluarea Națională. Nu se laudă cu rezultatele sale excepționale, ci consideră că munca din spatele acestor note și profesorii care au ajutat-o să ajungă aici merită promovate. În plus, Ioana crede că unul dintre atuurile sale a fost cu siguranță stâpânirea de sine în fața emoțiilor și nu neapărat dorința de a fi cel mai bun.

Scufundări la 20 de metri adâncime la Capul Turcului. Imagini spectaculoase cu scafandrii ISU
De Cristi Popovici 26 iunie 2014

Coboară în adâncuri în ape înghețate, sunt chemați să caute victime în râuri, canale sau lacuri foarte adânci, iar de multe ori se bazează doar pe instinct pentru a termina cu bine o misiune. Sunt scafandrii Inspectoratului pentru Situații de Urgență care își testează limitele în aceste zile la Constanța. Veniți din toată țara, militarii coboară în mare, până spre 40 de metri adâncime, și se pregătesc, astfel, pentru situațiile reale, atunci când nu au voie să facă nicio greșeală.

Tradiționalii mici pot fi comercializați pe piața Uniunii Europene
De Silvia Pascale 25 iunie 2014

Gustoșii mici românești pot satisface de astăzi pofta europenilor, chiar la ei acasă. Asta pentru că reprezentanții Uniunii Europeane au dat undă verde la comercializarea produsului tradițional românesc pe piața străină, după ce timp de un an a exista o interdicție din cauza bicarbonatului folosit în compoziție. Vestea că micii au pașaport european și pot fi mâncați de astăzi înainte și în afara țării a fost primită cu bucurie și de constănțeni.

Breaking News: