marţi, 28 iulie 2015

Povestea Ameliei Papazissu, unul dintre ”tezaurele umane vii” ale Buzăului

De Iulian Bunilă 13:39, 1 decembrie 2013 1464 vizite Reportaje

Acasă, Amelia Papazissu are un prețios tezaur de țesături vechi, moștenite de la străbunii ei. Acesta se îmbogățește de la o zi la alta cu câte un ștergar sau o traistă, pe care creatoarea populară le confecționează în pauzele dintre treburile gospodărești.

Toată familia Papazissu participă la actul de creație. Pentru ca Amelia să poată lucra, trebuie o pregătire prealabilă a războiului de țesut, activitate de care răspunde soțul creatoarei.

Universul de zi cu zi al artistei se împarte între casă, unde are atelierul propriu de creație, și Clubul Copiilor din comuna buzoiană Beceni, unde zilnic le predă micuților tainele țesutului în lână și păr de capră.

„După ce m-am căsătorit, la 21 de ani, am învățat de la o vecină să țes în război orizontal, apoi m-a încântat foarte mult țesutul la război vertical prin faptul că am fost în vizită la Mănăstirea Rătești. Acolo am văzut-o pe măicuța Benedicta, care nu mai este printre noi. Lucra foarte frumos și pe mine m-a încântat. De la ea am preluat acest meșteșug“, povestește Amelia Papazissu.

Zilele trecute, creatoarea a primit titlul onorific de ”Tezaur Uman Viu”, de la UNESCO.  În cele aproape patru decenii de activitate, Amelia Papazissu a folosit în creațiile sale numai motive tradiționale de pe Valea Slănicului.

„La început a fost inspirația, apoi a intervenit creația, pentru că nu am aceeași țesătură de același fel, pentru că e mai distractiv și lucrez cu pasiune și mă bucur în momentul în care eu creez un model“, spune artistul popular.

Pentru familia Ameliei, arta populară este și o mică afacere. De pe urma unui ștergar din păr de capră, de exemplu, se poate alege cu profit de 100 de euro. 

„Străinii sunt foarte încântați de ceea ce fac toți meșterii autentici din țară și mă refer aici la Muzeul Astra din Sibiu. Acolo am fost prima dată și vin foarte mulți turiști. Cumpără și ceea ce mă bucură cel mai mult este că în ultimii ani au început să cumpere românii și în special românii care pleacă în străinătate, un mic suvenir pentru românii din străinătate. E un lucru foarte bun, înseamnă că mai iubesc România și pe noi, românii“, mărturisește creatoarea.

Amelia Papazissu s-a născut pe 20 mai 1954, a intrat în învățământ în anul 1978, ca profesor suplinitor, apoi, din 1984, a devenit instructor la cercul de țesături tradiționale al Clubului Copiilor din Beceni, unde o găsim și astăzi. Este coautor unei enciclopedii de artă și cultură tradițională, alături de sociologul Gheorghe Petcu și de-a lungul anilor a organizat zeci de expoziții personale de țesături, ștergare, costume populare din colecția personală a familiei Papazissu.

Comenteaza aceasta stire

Golf și relaxare pe litoralul bulgăresc. Zona Balcic, în preferințele turiștilor!
De Alex Costea 16 iulie 2015

De la un an la altul, concurența între litoralul românesc și cel bulgăresc devine tot mai acerbă. În timp ce stațiunile de la noi s-au făcut cunoscute în lume prin distracție la superlativ și cluburi mai ceva ca în Ibiza, cele ale vecinilor de la sud de Dunăre încearcă să își atragă turiștii cu oferte all inclusive sau activități recreative.

O vilă din Mamaia - locul în care s-ar fi cazat, în perioada interbelică, slujitorii familiei regale
De Silvia Pascale 1 iulie 2015

Stațiunea Mamaia nu este doar o oază de distracție sau relaxare, ci și de istorie. Cu siguranță ați aflat până acum de poveștile Palatului Regal de la malul mării, de Gara de la Cazino unde zilnic ajungeau sute de oameni din toată țara pentru renumitele băi.

Pe plajele sălbatice din Olimp sau Agigea se poate savura o delicioasă masă cu preparate din pește!
De Oana Iancu 28 iunie 2015

Pe plajele din sudul litoralului românesc, la Agigea și Olimp, pot fi întâlniți o grămadă de oameni fericiți. Cu toții savurează în liniște fiecare minut petrecut sub soare. Și cum pentru turiști nu există vacanță la mare fără o masă cu preparate pește, pescăriile sunt locul unde aceștia își potolesc pofta.