Artistul Ion Bârlădeanu îşi asumă cu mândrie toate episoadele cenuşii ale existenţei sale

Viaţa lui seamnă cu un colaj de personaje misterioase, amintiri, mirosuri grele şi temeri. Nici vorba lui nu îi contrazice vocaţia: o îmbinare de cuvinte care se rostogolesc parcă dintr-un bulgăre de întâmplari. Dar toate, împreună, fac din artistul Ion Bârlădeanu, ceea ce este astăzi: un geniu al României care şi-a făcut ucenicia în stradă, printre gunoaie. La 65 de ani, îşi asumă cu mândrie toate episoadele cenuşii ale existenţei sale şi crede că a reuşit tocmai pentru că a trăit în România.

Trebuie să recunoaştem: nu oricine se poate lăuda cu o carieră începută de la îndeletniciri cu care alţii se ruşinează. Ion Bârlădeanu povesteşte cu umor despre ocupaţiile sale care l-au ajutat, în timp, să înveţe totul despre oameni. Se mândreşte că a fost, pe rând, tăietor de stuf, docher, gropar, deţinut politic, tâmplar sau gunoier. Suferinţa a fost cea i-a descoperit talentul şi cea care i-a dat puterea de a-şi transforma sentimentele, mai ales cele pline de răzvrătire, în artă.

De la titlul de “Rege al gunoaielor”, Ion Bârlădeanu  a trecut la cel de “regizor de colaje”. Noul statut avea să-i ofere satisfacţia ca, după ani de răscolit prin tomberoane, să împartă autografe lumii întregi. Dar ce l-a transformat pe Ion Bârlădeanu din cerşetor în prinţ? Timp de 30 de ani a decupat, fără încetare, personaje din ziare şi reviste, pe care le găsea scotocind în tomberoane. Apoi le potrivea bucată cu bucată şi le lipea cu grijă în interiorul unor rame, transformându-le în remarcabile piese de artă. Colecţionarii din Europa plătesc pentru o asemenea lucrare între 3 mii şi 8 mii de euro.

Dar până la colaj, sufletul său de artist a visat să ajungă star de cinema. S-a mulţumit până la urmă să fie regizorul vedetelor decupate din presa vremii.

Mărturiseşte că pe frumoasa actriţă de la Hollywood a întâlnit-o anul trecut, la Paris, şi că nu l-a intimidat deloc. 

În ciuda celebrităţii pe care a câştigat-o abia la vârsta de 63 de ani, şi nu în ţara noastră, ci peste hotare, “Regele Colajelor” spune că fericirea lui nu durează mai mult de 15 minute. După fiecare colaj vândut sau vernisaj încheiat, viaţa lui mai întoarce o filă şi revine la aceeaşi modestie, în care a trăit mereu.

Dar, Ion Bârlădeanu nu a spus totul. Promite că atât timp cât va putea ţine în mână foarfeca, lipiciul şi revistele, va mai fi ceva de arătat în materie de colaj. Câtă vreme îi va putea măsura cu privirea pe oamenii din jurul său, personajele colajelor sale vor continua să trăiască şi să facă istorie.