miercuri, 16 ianuarie 2019

CCR îi cere lui Iohannis să o revoce pe Laura Codruța Kovesi! Ce conține documentul care a stat la baza conflictului între Klaus Iohannis și Tudorel Toader

CCR îi cere lui Iohannis să o revoce pe Laura Codruța Kovesi! Ce conține documentul care a stat la baza conflictului între Klaus Iohannis și Tudorel Toader

Curtea Constituțională arată, în comunicatul oficial privind decizia de existență a conflictului instituțional între președinte și ministrul Justiției, că șeful statului urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi.

Curtea Constituțională a României a stabilit, cu majoritate de voturi, existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministrul justiției și Președintele României, generat de refuzul șefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kövesi.

"Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kövesi. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Președintelui României, prim-ministrului Guvernului României și Ministrului Justiției și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I", se arată în comunicatul Curții Constituționale.

Potrivit sursei citate, Curtea a statuat că, în cazul revocării procurorului din funcțiile de conducere,"prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, ministrul justiției acționează în cadrul unor limitări stricte impuse de lege, sub forma cazurilor care, în mod obiectiv, justifică revocarea din funcția de conducere a procurorului. Președintele României, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituție, nu are o putere discreționară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularității acesteia. Rezultă că prerogativa Președintelui României de a revoca procurorul din funcția de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate și legalitate a procedurii. Astfel, Președintele României nu are competența constituțională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcție inițiată, în condițiile legii, de ministrul justiției. Or, în cauza de față, Președintele României a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție pe motive de oportunitate, și nu de legalitate, ceea ce a creat un blocaj în privința exercitării autorității ministrului justiției asupra activității procurorilor".

Cu alte cuvinte, decizia președintelui Iohannis de a nu accepta cererea ministrului Tudorel Toader de revocare a Laurei Codruța Kovesi, a determinat imposibilitatea ministrului de a-și exercita atribuțiile constituțional, fapt ce a dus la un conflict între cele două instituții.

"De asemenea, Curtea, având în vedere jurisprudența sa, a stabilit și conduita constituțională care trebuie urmată, respectiv emiterea, de către Președintele României, a decretului de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kövesi", se mai arată în comunicat.

Iohannis, despre decizia CCR: Voi citi și voi acționa în consecință

Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că va citi decizia CCR, va aștepta motivația și va acționa în consecință, în condițiile în care magistrații Curții Constituționale trebuie să stabilească dacă a fost conflict Guvern-Președinție la refuzul președintelui de a o revoca pe Kovesi.

"Indiferent ce va decide Curtea, voi aștepta decizia, motivația, voi citi și voi acționa în consecință", a declarat Klaus Iohannis.

Judecătorii Curții Constituționale a României sunt așteptați să anunțe, miercuri, care este decizia privind sesizarea conflictului instituțional dintre Guvern și Președinție, după ce Klaus Iohannis a refuzat să o revoce pe Laura Codruța Kovesi, procuror șef al DNA.

Tăriceanu: Președintele trebuie să dea curs cererii de revocare

Președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a declarat, miercuri, după decizia CCR privind existența unui conflict instituțional între președinte și ministrul Justiției, că șeful statului trebuie să dea curs cererii de revocare a Laurei Codruța Kovesi.

"Ce face Curtea Constituțională? Să întârească poziția Executivului, a ministrului Justiției în ceea ce privește relația instituțională între ministrul Justiției și Ministerul Public. CCR reglementează că Ministerul Public funcționează sub autoritatea ministrului și președintele are un rol solemn și de a dat greutate deciziei de numire și revocare în cazul procurorilor. Președintele nu poate să aibă un rol decisiv, funcționearea procurorilor revine ministrului Justiției. (...) Președintele trebuie să dea curs cererii de revocare care o privește pe șefa DNA", a declarat Călin Popescu Tăriceanu, după decizia CCR.

Curtea Constituțională a decis, cu majoritate de voturi, că există un conflict instituțional, după ce Guvernul a sesizat un posibil conflict între Executiv și Președinție, ca urmare a faptului că președintele Klaus Iohannis a refuzat să o revoce pe Laura Codruța Kovesi, procuror șef al DNA.

Ce conține documentul care a stat la baza conflictului între Klaus Iohannis și Tudorel Toader

Actul care a stat la baza conflictului dintre K.Iohannis și T.Toader, prin care ministrul a cerut revocarea procurorului-șef DNA, s-a bazat pe 20 de categorii. Printre acuzațiile aduse Codruței Kovesi sunt cele de comportament excesiv de autoritar sau prioritizarea anchetelor în funcție de impact.

Cele 20 de puncte prezentate de ministrul Justiției, pentru care Tudorel Toader a cerut revocarea șefei DNA, privesc raportul privind activitatea DNA și au fost reținute în perioada februarie 2017-februarie 2018. Printre acuzațiile pe care Tudorel Toader le-a adus procurorului-șef DNA se numără comportamentul excesiv de autoritar, discreționar al Laurei Codruța KovesI, implicarea în anchetele altor procurori și prioritizarea dosarelor în funcție de impactul mediatic.

Cele 20 de categorii și fapte sunt:

1. Trei decizii ale Curții Constituționale în care, în două dintre ele, s-a constatat un conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public-DNA, pe de o parte, și alte autorități ale statului, Guvern și Parlament, pe de altă parte. „Într-un singur an au fost înregitrate trei conflicte juridice de natură constituțională în cadrul cărora DNA a fost chemată în fața instanței de contencios consituțional. Trei conflicte în care CCR a sancționat comportamentul lipsit de loialitate din partea procurorului șef al DNA”, a spus Toader, comentând că în 16 ani, pe rolul Curții au fost 39 de astfel de dosare, ultimele trei fiind doar în ultimul an.

2. Ancheta în cazul OUG 13. Ministrul Justiției a susținut că în cazul anchetei declanșate de DNA după adoptarea OUG 13 Direcția și-a arogat o competență pe care nu o are, respectiv de a aprecia oportunitatea emiterii unui act normativ, fapt, de altfel, remarcat și de Curtea Constituțională.

CCR a reținut că Ministerul Public s-a considerat competent să verifice oportunitatea OUG. Acest lucru echivalează cu o încălcare gravă a principiului separațiilor puterilor în stat. Ministerul Public, prin DNA, și-a arogat competența de a efectua o ancheta penală într-un domeniu ce excedează cadrului legal. Declanșarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justiției, ridicarea de acte, a determinat o stare de tensiune, de presiune psihică. Sub imperiul unei temeri declanșate de activitatea penală, Guvernul este blocat în activitatea de legiutor. Prin conduita sa, DNA și-a arogat o competență pe care nu o are”, a spus Toader.

3. Refuzul lui Kovesi de a se prezenta la comisia parlamentară de anchetă. Ministrul Justiției a susținut că, în lumina deciziei CCR în acest caz, „s-a produs un blocaj în activitatea comisiei de anchetă”, iar șefa DNA nu a respectat „acel comportament necesar loial” între instituțiile statului.

4. Ancheta DNA în cazul hotărârilor de Guvern în cazul Belina. Tudorel Toader a reluat teza potrivit căreia oportunitatea emiterii unui act normativ nu este în sfera de competență a DNA. „Văzând din partea cealaltă, îți pui întrebarea cum cu jumătate de an în urmă CCR statuează, iar, ulterior, sub considerentul că e vorba de HG nu OUG, au fost verificare aceleași aspecte”, a comentat el.

5. DNA s-a erijat în evaluator în aspecte care nu au legătură cu sfera penalului, a spus ministrul Justiției făcând referire la un comunicat al Direcției în care se imputa că nu au fost respectate normele de tehnică legislativă. „Încălcarea normelor de tehnică legislativă nu constituie infracțiune”, a comentat el.

6. Explicația comunicatelor DNA ca fiind simple opinii. Minstrul Justiției a criticat faptul că, ulterior comunicatulului mai sus amintit, DNA a susținut că formularile folosite „au reprezentat simple opinii”. „Nu poți să exprimi simple opinii când te referi la libertate, demnitatea unei persoane. Apreciem că e inadmisibilă o astfel de abordare prin care sunt afectate valori și drepturi fundamentale ale unei persoane fizice”, a spus el.

7. Împiedicarea aflării adevărului și lămuririi unor aspecte de interes public, prin refuzul de a se prezenta la audierile comisiilor parlamentare de anchetă.

8. Comportament excesiv de autoritar și discreționar. Ministrul Justiției a amintit de controlul pe care Inspecția Judiciară l-a efectuat la DNA, precizând că în raport se consemnează dificultăți întâmpinate de inspectori, precum și indicii privind săvârșirea abaterii disciplinare, inclusiv prin obstrucționarea activității inspectorilor de către Kovesi.

9. Implicarea în achetele altor procurori. Tudorel Toader a reluat o declarație publică a șefei DNA care a admis că a supravegheat personal ancheta în cazul OUG 13. „Se observă o implicare în realizarea anchetelor altui procuror, ceea ce legea interzice și e contrară limitelor de competente. Trecerea timpului nu a condus la o îndreptare a acestui comportament, ci la o acutizare, cum o relevă iesirile în spațiul public”, a comentat el.

10. Prioritizarea dosarelor cu impact mediatic. „Dosarele nu se rezolvă după rezonanța publică pe care o au, nu după calitatea persoanei anchetate, ci în ordinea cronologică a înscrierii sesizării”, a afirmat Toader.

11. Contestarea actelor și autorității Curții Constituționale. Ministrul Justiției a susținut că Laura Codruța Kovesi„ a învinovățit CCR, punând pe seama deciziilor pretinsa imposibilitate a DNA de urmărire a unor fapte și recuperarea unor prejudicii”. „Procurorul șef a contestat însăși Constituția țării”, a mai spus el.

12. Interviurile pentru BBC și Euronews. „Procurorul șef declara pentru BBC că se teme de desființarea DNA. Într-un alt interviu acordat la Euronews s-a lansat într-o critică dură a proiectelor de lege aflate în dezbatere parlamentară, acuzând că politicienii lovesc împotriva efortului de a combate corupția. Potrivit Constitutiei, tuturor legilor în vigoare, procurorul iși exercită competențele legale, interpreteaza, aplică legea, dar opera de legiferare este a legiuitorului”, a argumentat ministrul Justiției.

13. Afectarea imaginii României. „Au fost exprimate critici vehemente cu privire la propuneri de modificare legislativă, propuneri care s-au dovedit a fi constituționale. Afirmațiile sunt fără precedent, au afectat iremediabil imaginea României. Sunt de natură să creeze o imagine falsă asupra României și a statului de drept”, a spus ministrul Justiției.

14. Dezinformarea forurilor europene. Tudorel Toader a afirmat că luările de poziție de la nivelul conducerii DNA au creat o falsă imagine la nivelul Parlamentului European, inducându-se ideea că situația România este similară Poloniei. „La nivelul Parlamentului European, prin dezinformare, s-a generat o dezbatere și la nouă întrevederi am explicat de nouă ori că România nu are nicio legătură cu ce se întâmplă în Polonia”, a spus Toader.

15. Încercarea de a obține condamnări cu orice preț. Ministrul Justiției a făcut referire la înregistrările în care șefa DNA ar fi cerut să se ajungă până la premier, folosind termenul „decapare”. „Această încercare de „decapare”, cuvântul cheie la care vreau să mă refer, este absolut contrară oricărui stat de drept. La mijloc este destinul unui om egal cu toți ceilalți. Cauzele nu trebuie rezolvate după funcție”, a comentat el.

16. Creșterea numărului de achitări, sporirea cheltuielilor și raportări eronate. „Se raportează numărul de inculpați trimiși în judecată în 2016 și se raportează numărul de achitări din 2016, concluzionându-se că a scăzut rata achitărilor. Cei trimisi în judecată în 2016 nu se regăsesc printre cei achitați în 2016, pentru că nu ar fi avut timp ca să se parcurgă. Și dacă pui raportul de achitări pe anul în curs ai un calcul la o bază alta decât cea factuală”, a spus el. În privința cheltuielilor, Toader a spus că un dosar la DNA „costă” aproape 40.000 de lei, spre deosebire de Parchet unde este 2.000 șu DIICOT -6.000.

17.Neimplicarea procurorului șef în identificarea și eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de procurori. „Spațiul public este plin de presupuse abuzuri ale procurorului Negulescu. El a fost lăudat, în loc să se ia măsuri”, a dat ca exemplu Toader.

18. Falsificarea transcrierilor unor convorbiri telefonice. Ministrul Justiției a susținut că în multe cazuri instanțele au trimis înapoi dosarele pentru inadvertențe între înregistrarea audio și și stenogramele depuse. „În multe hotărâri judecătorești în care instanța a statuat diferențe între ce se aude și ce se vede”, a spus el.

19. Tergiversarea soluționării unor cauze. Ministrul Justiției a dat exemplul dosarului Microsoft.

20. Lipsa de reacție în verificarea activității profesionale și conduitei unor procurori: DNA Ploiești. „Nu spun că e adevărat, dar când toată opinia publică, când procurori se reclamă între ei, obligația e nu să-i lauzi”, a mai spus Toader.

Comenteaza aceasta stire

CONSTANȚA. Descoperire inedită în urma unei percheziții - cultură de canabis într-un apartament, un bărbat a fost reținut! VIDEO
De Neptun TV 16 ianuarie 2019

Cultura de cannabis descoperită într-un apartament era formată din 27 de plante. Persoana a fost reținută de procurorii DIICOT.

Percheziții în România și Elveția pentru destructurarea unei rețele de proxenetism! Suspecții au racolat tinere folosind metoda loverboy
De Neptun TV 16 ianuarie 2019

Polițiștii fac, miercuri, 11 percheziții în județele Argeș și Maramureș, dar și două percheziții domiciliare în Elveția, pentru destructurarea unei rețele de proxenetism bănuite că a obligat 11 tinere să se prostitueze în Elveția și Italia.Membrii grupării au obținut astfel peste 2 milioane de euro.

CONSTANȚA. Carantină la Spitalul Județean - în ce secții nu este permis accesul vizitatorilor!
De Neptun TV 16 ianuarie 2019

Ca urmare a numărului crescut de viroze și infecții respiratorii înregistrate în ultima perioadă, dar și la recomandarea Direcției de Sănătate Publică Constanța, conducerea SCJU “Sf. Apostol Andrei” Constanța a luat mai multe hotărâri în privința accesului vizitatorilor în incinta unității spitalicești.

CONSTANȚA. Trafic blocat de inconștiența unui șofer de autobuz - a coborât 'să-și cumpere ceva', iar mașina cu călători a luat-o la vale!
De Neptun TV 15 ianuarie 2019

Șoferul unui autobuz a primit o amendă de peste 4.000 de lei după ce a coborât fără să asigure mașina, iar autobuzul a alunecat peste un scuar, blocând parțial o intersecție din municipiul Constanța.

CONSTANȚA. Povestea statuii lui Mihai Eminescu de pe faleză, dezvelită de regele Carol al II-lea!
De Neptun TV 15 ianuarie 2019

Statuia lui Mihai Eminescu de pe faleza orașului Constanța, intitulată „Elegia“, a fost dezvelită de regele Carol al II-lea și a fost sculptată de Oscar Han, un mare artist al vremii. Ansamblul statuar a fost comandat de Ion N. Roman, scrie adevarul.ro.

ANP: Peste 14.400 de deținuți au fost eliberați în baza recursului compensatoriu. Mulți au revenit în pușcărie
De Neptun TV 14 ianuarie 2019

De asemenea, din totalul persoanelor puse în libertate, beneficiare ale prevederilor Legii 169/2017, 724 au revenit în penitenciar, reprezentând un procent de 5,02% din totalul beneficiarilor recursului compensatoriu.

Alexandru Rafila, Societatea de Microbiologie: Vaccinarea antigripală este potrivită și în ianuarie
De Mediafax 14 ianuarie 2019

Copiii cu viroze respiratorii trebuie să fie examinați de medic și să nu ia antibiotice.

O constănțeancă este prima femeie timonier din flota Deltei. Ce își dorește tânăra pe viitor
De Neptun TV 11 ianuarie 2019

Ea și-a propus să devină prima femeie comandant a unei nave de pasageri din Delta Dunării, însă acest lucru se va putea întâmpla peste patru ani, conform legislației în vigoare.

Papa Francisc vine în România!
De Neptun TV 11 ianuarie 2019

Potrivit sursei citate, programul de călătorie va fi publicat la o dată ulterioară.

VISCOLUL provoacă probleme: Drumuri închise și restricții din cauza zăpezii
De Neptun TV 11 ianuarie 2019

Două trenuri au acumulat întârzieri de aproape 4 ore, vineri dimineață, după ce locomotiva trenului Regio care se deplasa pe ruta Târgu Jiu – Craiova s-a defectat între stațiile Cărbunești și Jupânești.

SĂRBĂTOARE MARE! Obiceiuri și tradiții de Sfântul Ioan!
De Neptun TV 6 ianuarie 2019

Iordăneala, pe de altă parte, presupune ca bărbații să ia agheasmă de la preot și să stropească pe toți cei care le ies în cale, făcându-le urări, iar în schimb aceștia să le ofere o sumă de bani.

Patriarhul Daniel: Sărbătoarea Botezului Domnului, o reînnoire a botezului nostru
De Neptun TV 6 ianuarie 2019

"Botezul nu este o simplă stropire cu apă, ci este primirea iubirii și harului Preasfintei Treimi. Când noi gustăm apă de la botez ne întâlnim cu iubirea Tatălui, a Fiului și a Sfântului Duh. Când sunt stropite casele noastre ele nu sunt stropite cu apă simplă, ci cu apă plină de harul Preasfintei Treimi, ca toată viața noastră să fie sfințită, curățită, luminată și plină de binecuvântarea Preasfintei Treimi", a spus patriarhul BOR.

Coadă la Catedrala Mântuirii Neamului de Bobotează. Oamenii au venit și de la ora 4 dimineața ca să ia apă sfințită
De Neptun TV 6 ianuarie 2019

Boboteaza sau Botezul Domnului, cunoscută și sub denumirile "Arătarea Domnului" și "Epifania", este celebrată de creștini pe 6 ianuarie, iar, pe lângă sfințirea apei, include și o serie de obiceiuri și tradiții - fetele își visează ursitul, iar bărbații scot crucea din apă.

Ajunul Bobotezei între tradiții și superstiții. Ce să NU faci niciodată în această zi
De Neptun TV 2 ianuarie 2019

Acest lucru e posibil datorită numărului mare de practici magico-rituale, cât și prin intensitatea sacralității ce se pogoară asupra ei. Ajunul Bobotezei se serbează prin post, deoarece se spune că cine va posti in ajun de Bobotează va avea noroc tot anul.

Recomandările Poliției Române pentru cei care aleg să petreacă Revelionul la evenimente în aer liber
De Neptun TV 30 decembrie 2018

- Dacă vă deplasați cu mașina în zone în care se organizează manifestări publice, respectați indicațiile polițiștilor rutieri, lăsați vehiculele în parcări sau, pe timpul nopții, în zone iluminate. Nu păstrați în autoturisme, la vedere, bunuri de valoare!

RETROSPECTIVĂ 2018 Lipsa donatorilor, marea problemă a transplantului în România
De Neptun TV 28 decembrie 2018

În 2018, s-a înregistrat și o premieră pentru sistemul public de sănătate. În martie s-a realizat un transplant parțial de cornee prin tehnica DMEK (Descemet Membrane Endothelial Keratoplasty) la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central ''Dr. Carol Davila''.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Vasile. Ce TREBUIE să faci ca să îți meargă bine tot anul
De Neptun TV 28 decembrie 2018

Tot la Anul Nou, pe nemâncate, fiecare om trebuie să ia în mână unealta cu care lucrează în timpul anului și s-o mânuiască de trei ori, pentru spor la lucru în anul ce vine.

Creșteri salariale de la 1 ianuarie 2019. Ce bugetari nu vor primi bani în plus
De Neptun TV 27 decembrie 2018

De la 1 ianuarie 2019, bugetarii vor beneficia din nou de o creștere salarială, potrivit Legii salarizării. Cei care nu vor primi bani în plus la salarii sunt medicii și asistentele, care au primit de la 1 martie 2018 o creștere până la nivelul din 2022.

RETROSPECTIVĂ 2018. 4 miniștri la Educație. De la gafele lui Popa la bac-ul profesional al lui Andronescu
De Mediafax 27 decembrie 2018

Ministerul Educației a avut nu mai puțin de patru miniștri în 2018. Învățământul a început anul cu Liviu Pop la cârmă, l-a continuat cu Valentin Popa, care s-a remarcat prin gafe și decizii controversate, a urmat Rovana Plumb interimar, dar surpriza a venit pe final, odată cu Ecaterina Andronescu.

27 decembrie - Sfântul Ștefan! Superstiții și tradiții: ce trebuie să faci în a treia zi de Crăciun ca să îți meargă bine tot anul
De Neptun TV 27 decembrie 2018

Sfântul Ștefan, unul dintre ucenicii lui Iisus și primul martir al Bisericii creștine, este sărbătorit pe 27 decembrie, în a treia zi de Crăciun. Se spune că acesta îi ajută pe bolnavi și pe cei care se judecă de multă vreme, iar, în această zi, persoanele certate trebuie să se împace.

RETROSPECTIVĂ 2018 Legea Salarizării Unitare: Salarii dublate pentru medici, proteste în spitale
De Neptun TV 25 decembrie 2018

Pe parcursul anului 2018, bugetarii au beneficiat de majorări salariale consistente, medicii fiind cei care au avut cel mai mult de câștigat. Anul care tocmai se încheie a fost marcat, din punct de vedere economico-social, de Legea salarizării și de noua Lege a Pensiilor.