duminică, 23 septembrie 2018

Cele mai frumoase peșteri ale sihaștrilor din județul Constanța! Unde se găsesc unele dintre cele mai frumoase locuri de vizitat din Dobrogea

Cele mai frumoase peșteri ale sihaștrilor din județul Constanța! Unde se găsesc unele dintre cele mai frumoase locuri de vizitat din Dobrogea

 Dobrogea este tărâmul sihaștrilor creștini care au propăvăduit învățătura lui Iisus Hristos, încă de la începuturi. Semnele trecerii lor pe aici, pe pământul dintre Dunăre și Marea Neagră, sunt dăltuite în stâncile unde și-au găsit adăpost.

Între Dunăre și Marea Neagră sunt de vizitat trei peșteri unde au viețuit propăvăduitori ai creștinătății, care au cutreierat lumea pentru a purta cuvântul Mântuitorului Iisus Hristos.

Cele trei peșteri sunt: Peștera Sfântului Apostol Andrei, situată în pădurea Migilet din comuna Ion Corvin; Peștera Sfântului Cuvios Gherman - pădurea Canaraua Fetii, Băneasa; Peștera Sfântului Ioan Casian - Târgușor. Toate trei se află în județul Constanța.

Peștera Sfântului Apostol Andrei - pădurea Migilet, comuna Ion Corvin, județul Constanța

Sub numele de Peștera Sfântului Andrei este cunoscută o mănăstire dobrogeană, situată în apropierea localității Ion Corvin din județul Constanța. Este construită în jurul unei peșteri în care tradiția populară susține că a trăit și a creștinat Sfântul Apostol Andrei. Peștera se găsește la mai puțin de 2 kilometri de „Cișmeaua Mihai Eminescu” și la apoximativ 4 kilometri de șoseaua Constanța - Ostrov, fiind clasată ca monument istoric cu codul CT-IV-a-A-20990.

După ce în timpul stăpânirii otomane peștera a fost uitată, prin 1943 a fost redescoperită de preotul Constantin Lembrău, împreună cu avocatul Ion Dinu, pentru ca în 1944 peșterea să fie resfințită și redată cultului, prin construirea unei turle și a unui zid de protecție. Dar a căzut în uitare până după 1989, când s-au reînceput lucrările de dezvoltare a ansamblului monahal, care continuă și actualmente.

pestera sfant andrei

O mănăstire se înalță acum lângă Peștera Sfântului Andrei, fiind cea care găzduiește pelerinajele credincioșilor din toate colțurile țării. În 1997, Biserica Ortodoxă Română îl proclama pe Sfântul Andrei ca fiind Ocrotitorul României. La 14 noiembrie 2001, Sfântul Sinod BOR lua decizia ca ziua prăznuirii Sfântului Apostol Andrei să devină sărbătoare națională bisericească. Întâmplător, ziua de 14 noiembrie avea să aibă și o altă semnificație: la 14 noiembrie 1878, Regele Carol I proclama alipirea Dobrogei la patria-mamă, trupele române treceau Dunărea spre a lua în posesie noua provincie, care intra astfel sub administrare românească. Cercul semnificațiilor se închide: Dobrogea este tărâmul unde Biserica, dar și istoria, atestă că Sfântul Apostol Andrei, Întâiul Chemat ca ucenic al Mântuitorului Iisus Hristos, a propăvăduit creștinismul.

Andrei s-a născut la Betsaida, în Galileea, fiind fiul lui Iona și fratele mai mare al Sfântului Apostol Petru. Cel care a crezut cu toată tăria în existența apostolică în Dobrogea este Ion (Jean) Dinu (1890-1965), fiu al locului, avocat, doctor în teologie, cu studii de istorie și literatură făcute în Franța. Lui i se datorează renașterea unei tradiții pe care doar localnicii din colțul sud-vestic al Dobrogei o mai păstrau. Dacă ar mai fi trăit, învățatul și-ar fi văzut visul cu ochii - acela de a celebra pe meleagurile natale praznicul Apostolului Andrei, la 30 noiembrie. 

 

Peștera Sfântului Gherman - pădurea Canaraua Fetii

Schitul Sfantul Gherman si biserica rupestra din "Canaraua Fetei" se afla in apropiere de localitatea Dumbraveni, in podisul Negru Voda, in partea de sud a judetului Constanta. Pentru a ajunge la "Canaraua Fetei", trebuie urmat firul Ceairului, un rau care ia fiinta doar in lunile cu ploi abundente. Dupa aproape jumatate de kilometru de mers prin albia raului, intr-un cot ascuns al vaii, se afla biserica sapata in calcar.

Aflandu-se intr-un loc deosebit de retras, bisericuta sapata in calcar a devenit locas pentru vipere cu corn, scorpioni si sacali. In partea de jos a bisericutei se afla o incapere mica, pe care un cutremur a stricat-o, iar in partea de sus se afla naosul si Sfantul Altar, unde se poate ajunge doar cu mare dificultate.

In interiorul bisericutei au fost descoperite mai multe nise pentru opait, cateva inscriptii si trei morminte. Din bisericuta porneste un tunel subteran, lung de peste 30 de metri, care, insa, este blocat de niste bolovani. Potrivit legendelor locale, acest tunel merge pana in cetatea Adamclisi.

Schitul Sfantul Gherman a fost infiintat in ziua de 5 septembrie 2011, piatra de temelie a bisericii fiind asezata in ziua de 28 octombrie. Biserica si chiliile sunt construite din lemn. Sfintirea bisericii si a schitului a avut loc in ziua de 29 iulie 2012, slujba fiind savarsita de catre Inalt Preasfintitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului.

pestera

Pana la infiintarea Schitului Sfantul Gherman, biserica rupestra de la Canaraua Fetii s-a aflat in grija Manastirii Dumbraveni. Parintele protosinghel Gherman Nicolae, staretul noului schit, a venit aici din obstea Manastirii Dervent. Desi schitul nu are curent electric si apa curenta, obstea acestuia se nevoieste cu multa dragoste de Dumnezeu, intru savarsirea slujbelor.

Sfantul Cuvios Gherman din Dobrogea s-a nascut in jurul anului 368, probabil in localitatea Casimcea, din judetul Tulcea. In jurul anului 377, impreuna cu Sfantul Ioan Casian, Cuviosul Gherman pleaca in Tara Sfanta, la o manastire din Betleem, unde se nevoieste vreme de doi ani. Mai apoi, dupa ce trec prin Egipt, cei doi se opresc in Constantinopol, unde il cunosc pe Sfantul Ioan Gura de Aur. Acesta din urma, cunoscand vietuirea lor sfanta, ii hirotoneste pe amandoi: pe Ioan Casian intru diacon, iar pe Gherman intru preot. In ziua de 29 februarie 405, pe cand cei doi se aflau la Roma, cautand sa-l ajute pe Sfantul Ioan Gura de Aur, care fusese exilat a doua oara, Cuviosul Gherman trece la cele vesnice.

"Cu ostenelile tale, cu privegheri neincetate, cu rugaciune si post te-ai nevoit Cuvioase Parinte Gherman, impreuna cu Sfantul Ioan Casian, din pamantul Dobrogei odraslind; si curgerile harului preotesc cu rugaciunile lui Ioan cel cu Gura de Aur, te-ai invrednicit a le primii. Bogatie de daruri duhovnicesti din Tara Sfanta, prin osardie ai agonisit si prin aceasta pe multi ai invrednicit pe Hristos a urma. Pentru aceasta parinte al Dobrogei roaga pe Hristos, Dumnezeu, sa mantuiasca sufletele noastre."

Peștera Sfântului Ioan Casian - comuna Târgușor

Peștera Sfântului Ioan Casian este situată în comuna Târgușor din județul Constanța, pe versantul nordic al Dealului Casian, într-un perete calcaros, deasupra văii Casimcea.

Sfântul Ioan Casian s-a născut în Dobrogea, în așezarea romană Vicus Cassiani (astăzi, satul Casian), pe la anul 360. Provenind dintr-o familie bogată, a primit de tânăr o educație aleasă. Însuflețit de o arzătoare sete de desăvârșire duhovnicească, Ioan Casian se călugărește într-una dintre mănăstirile din Dobrogea împreună cu Gherman, prietenul său de oaste.

De aici, cei doi au mers într-o mânăstire lângă Betleem, iar după anul 385 au vizitat Egiptul de două ori, rămânând câte șapte ani de fiecare dată. Mai târziu, Cuviosul Ioan Casian a fost hirotonit diacon la Constantinopol de către Sfântul Ioan Gură de Aur, al cărui ucenic a fost. În anul 405, cei doi prieteni ajung la Roma, unde Gherman trece la Domnul. După moartea acestuia, Sfântul Ioan Cassian a plecat la Marsilia, unde a întemeiat două mănăstiri: una de călugări, închinată Sfântului Victor (mucenic marsilian din secolul III) și una de maici, întemeiată, probabil, pentru sora sa. Sfântul Ioan a trecut la viața veșnică în anul 435.

sfantul casian

În anul 2003, pe 28 februarie, prin binecuvântarea Înaltpreasfințitului Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, pe Dealul Casienilor a fost reactivată vechea vatră monahală a Sfântului Ioan Casian.

Peștera Sfântului Ioan Casian se află la capătul unei poteci care pleacă din spatele mănăstirii. Pe cale se găsește Stânca Sfântului, cu inscripția: „Όροι Κασιάνουν Και Σπηλούχα”, adică: „Hotarele Casienilor și Peșteruca”. Aceasta a fost descoperită în anul 1912, de învățatul arheolog Vasile Pârvan.

După parcurgerea potecii, trecând printr-o livadă și coborând într-o vale destul de abruptă, printre stânci și tufișuri uscate, pelerinul ajunge la peșteră. Un brâu săpat în piatră încinge grota. În dreptul intrării, brâul de piatră este întrerupt din cauza unei surpări.

După urcarea pe o scară metalică de 5-6 metri, se ajunge într-o peșteră spațioasă, alungită și cu firide laterale. La intrare, în peretele din stânga este amenajată o mică poliță pentru opaiț sau lumânare. Grota se continuă prin galerii înguste și lungi de câțiva metri.

La început, peștera a fost folosită drept chilie de sihaștrii nevoitori în ținutul Casienilor. Treptat, a fost amenajată ca spațiu de slujire liturgică. Prin două trepte săpate în calcar, grota este compartimentată asemenea spațiului eclezial.

Zidurile peșterii de calcar lucios mai păstrează încă urme de inscripții, câteva litere din cuvinte șterse sunt incizate în peretele calcaros. Dintr-o inscripție se mai distinge cuvântul „άγιοσ” (sfânt).

Ar putea sa va intereseze:

Comenteaza aceasta stire

ALERTĂ METEO. Se întorc furtunile. Cum va fi vremea în Dobrogea și în țară
De Neptun TV 5 septembrie 2018

În cursul nopții de miercuri spre joi (5/6 septembrie) fenomenele vor continua local în sud-est și pe spații mai mici în zonele montane.