duminică, 19 august 2018

Chiar și la DNA 'cadrele se mai rotește, tovarăși' (!?)

Chiar și la DNA 'cadrele se mai rotește, tovarăși' (!?)

                                                                                            Editorial de Silviu Molnar

O non-știre a înnebunit, aseară, programele posturilor de știri - aceea conform căreia Laura Codruța Kövesi își va da demisia în această săptămână. Adevărată sau nu, mie mi se pare mult mai interesant modul în care anormalitatea a devenit normalitate. Băi, frate, odată suflarea românească vorbea despre un eveniment care, într-o societate democratică normală, ar fi fost un fapt cotidian. Păi, una dintre regulile democrației, cea occidentală, americană, la care am crezut că aspiră societatea noastră, spune că nimeni nu are dreptul să se permanentizeze (să rămână pe veci?) într-o anumită funcție, ci, sub o formă sau alta, personajele care conduc (cu funcții de conducere?) trebuie să fie validate constant de cetățeni (mă rog, dacă termenul vi se pare prețios, putem să spunem: de plătitorii de taxe).

Or, la noi, discuția nu mergea nicidecum în direcția dezbaterii plecării (sau nu) a lui Kovesi de la conducerea DNA, o instituție care, fie vorba între noi, e compromisă și ar trebui reformată, ci mai degrabă în direcția numărării susținătorilor sau a inamicilor ei politici. De fapt, era prezentat amestecul politicului, fățiș sau în mod ascuns, în Justiție.

De ce spun asta? Pentru că implicarea în această chestiune, dincolo de legile care guvernează sistemul românesc de Justiție, indiferent dacă este vorba de Klaus Iohannis, care o susține, a Ambasadei SUA, de unde se spune că se fac jocurile, sau a Bruxelles-ului, a Monicăi Macovei sau a altor oameni politici înseamnă amestec în Justiție și încalcă principiul separației puterilor în stat.

Un alt fapt care intră în contradicție cu principiile elementare ale democrației este acela al permanentizării unui personaj într-o funcție publică, mai ales atunci când activitatea profesională naște controverse de o anumită amploare, precum cele din jurul conducerii Parchetului General și, în mod special, a DNA. Indiferent că te numești Laura Codruța Kövesi, Augustin Lazăr sau, de ce nu, Mugur Isărescu (ca să exemplificăm și
dincolo de Justiție), predarea ștafetei trebuie să se producă la un moment dat, fie și numai pentru ca regulile democrației să fie respectate atunci 2 când banii contribuabilului finanțează statul, a cărui parte componentă e și instituția respectivă.

Dar, în agitația non-știrii conform căreia Kövesi își dă demisia, a mai apărut una: cică funcția de șef al DNA va fi preluată de prim-adjunctul Marius Iacob, căutătorul Elodiei, o performanță profesională care sigur nu îl recomandă pentru funcția de conducere a anticorupției României.

Vorba unui tovarăș de pe timpuri, înăcrit în munca de partid: „Cadrele se mai rotește, tovarăși!“.

Comenteaza aceasta stire