marţi, 25 septembrie 2018

Constănțeanca Adina Florea, alegerea Ministrului Justiției pentru șefia DNA. Procurorul critică practicile DNA

Constănțeanca Adina Florea, alegerea Ministrului Justiției pentru șefia DNA. Procurorul critică practicile DNA

Procurorul Adina Florea este propunerea minstrului Tudorel Toader, pentru funcția de procuror șef al DNA, a anunțat, joi, Ministerul Justiției. Adina Florea vine de la Parchetul Curții de Apel Constanța. 

Adina Florea, propunerea lui Tudorel Toader pentru funcția de șef al DNA, a scris în proiectul de management că Direcția a desfășurat în ultimii ani activitate de investigare în afara legii și că încrederea în instituție a fost diminuată din cauza încălcării principiilor de către Codruța Kovesi.

În proiectul său de management, procurorul Adina Florea spune că a identificat anumite derapaje în activitatea DNA din ultimii ani, pe care le-ar soluționa prin respectarea legii și a Constituției. În documentul menționat, la capitolul dedicat bibliografiei, Adina Florea invocă două lucrări ale lui Tudorel Toader (Raportul privind activitatea managerială de la DNA) și Constituția României -d ecizii CCR, hotărâri CEDO, hotărâri CJUE, legislație conexă (coautor), dar și ordine ale ministrului.

„Am privit, în ultimii ani, situația din cadrul Direcției Naționale Anticorupție dintr­ o dublă perspectivă, pe de o parte, atașată valorilor profesiei de procuror pe care o exercit cu pasiune și rigoare de peste 27 de ani, iar, pe de altă parte, ca persoană preocupată de așezarea societății românești pe baze echitabile. Din această perspectivă, am identificat următoarele disfuncții esențiale:

- plasarea activității DNA în afara legii prin activități de investigare care au depășit limitele de competență prevăzute de Constituție și de legile organice,

- diminuarea încrederii publice în DNA prin activități explicite de încălcare a principiilor care guvernează exercitarea funcției de procuror șef;

- respect instituțional, intenționat diminuat față de alte instituții și/sau autorități publice, cooperare loială deficitară, obligația de rezervă eludată;

- pasivitatea în fața unor semnale publice repetate de încălcare a legii de către unii procurori din cadrul DNA; absența preocupării de a verifica activitatea profesională și conduita anumitor procurori "vedetă" și chiar promovarea acestora ca fiind exemple de conduită și probitate profesională;

- lipsa de asumare a responsabilităților profesionale de către procurorul șef al DNA în situații în care o asemenea asumare se impunea ca urmare a stabilirii, prin hotărâri judecătorești definitive, a caracterului deficitar și/sau nelegal, a activităților procesual-penale derulate de procurorii din cadrul Direcției;

- numărul în creștere al soluțiilor de achitare definitivă dispuse de instanțele de judecată, important barometru al ineficacității DNA;

- modul deficitar de soluționare a situațiilor de criză care au umbrit activitatea DNA;

- indicii de atragere a competenței altor unități de parchet, cu încălcarea normelor de competență legală;

- semnale publice privind practici de "prioritizare" a anchetelor penale fără niciun fundament legal, cu riscul creării percepției sau chiar existența unor „vendete" și prin denaturarea sensului real al sintagmei” exercitându-și atribuțiile numai În temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia";

- comunicare deficitară între procurorul șef al DNA și procurorii cu funcții de conducere de la nivelul structurilor clasice de parchet, cu repercusiune asupra inexistenței unei riposte ferme asupra fenomenului infracțional din domeniile vulnerabile la corupție;

- promovarea în structurile DNA, pe baza interviurilor organizate la nivelul structurii centrale, în fața unor comisii constituite pe baza unor criterii netransparente, a unor procurori fără experiență profesională în instrumentarea dosarelor penale având ca obiect infracțiuni de corupție, la nivel înalt și/sau mediu, infracțiuni de fraudă în materia achizițiilor publice, infracțiuni de macrocriminalitate economico - financiară, cu consecința decredibilizării profesionale a acestei structuri”, precizează Adina Florea în proiectul de management.

Procurorul mai scrie, în document, și despre lipsa de asumare a responsabilităților profesionale de către procurorul șef al DNA în situații în care o asemenea asumare se impunea ca urmare a stabilirii, prin hotărâri judecătorești definitive, a caracterului deficitar și/sau nelegal, a activităților procesual-penale derulate de procurorii din cadrul Direcției.

„Soluție: O analiză riguroasă a tuturor situațiilor stabilite, prin hotărâri judecătorești definitive, de instanțele de judecată ca reprezentând încălcări ale legii sau deficiențe în efectuarea activității de urmărire penală; stabilirea caracterului imputabil al acestor situații raportat la procurorii care au instrumentat aceste cauze precum și evitarea creării unor situații similare prin derularea procedurilor penale cu respectarea legii și a drepturilor fundamentale ale părților. Se va exclude, din cultura organizațională a DNA, practica comentării legalității și temeiniciei hotărârilor judecătorești în orice alt cadru decât cel al căilor legale de atac”, promite Florea.

În ceea ce privește numărul achitărilor, Adina Florea spune că situația poate fi remediată prin derularea urmăririi penale cu profesionalism, cu respectarea principiilor imparțialității, a bunei credințe, a respectării drepturilor și libertăților tuturor părților implicate în proces. Florea spune că se impune și control.

„Prioritar, am în vedere efectuarea unei evaluări a activității desfășurate în cadrul DNA (structura centrală și cele teritoriale) care să măsoare eficiența și calitatea prin raportare la folosirea resurselor umane și materiale, raportul resurse investite - rezultate obținute. Rezultatele evaluării vor fi cuprinse într-un raport ce va fi prezentat procurorului general al României, Secției pentru procurori din cadrul CSM și ministrului justiției și va constitui un instrument relevant pentru stabilirea liniilor directoare necesare strategiei și planificării acțiunilor pe termen scurt și mediu. Totodată, raportul va fi adus la cunoștința publicului. Termen de realizare: 3 luni de la data declanșării procedurii de evaluare”, arată proiectul.

Adina Florea mai spune că măsurile de combatere a corupției luate de DNA nu au avut suficientă sustenabilitate și predictibilitate prin raportare, în special, la eșecurile din fața instanțelor judecătorești din ultima vreme, dar și la recuperarea redusă a prejudiciilor. Această situație reclamă, pe lângă analiza anterior menționată, o regândire a acțiunilor DNA și, evident, o îmbunătățire a activităților de urmărire penală și supraveghere, inclusiv prin creșterea controlului de legalitate asupra actelor de urmărire penală și a celor de sesizare a instanțelor.

„Consider că este necesară o schimbare în conduita procurorilor cu funcții de conducere și a procurorilor cu funcții de execuție din cadrul DNA, prin încurajarea participării active la procesul decizional, astfel încât personalul din subordine să fie informat cu privire la scopurile propuse și la mijloacele de realizare a acestora”, mai spune procurorul în proiectul de management.

 

Comenteaza aceasta stire