joi, 20 iunie 2019

Crăciunul, de la celebrarea nașterii lui Iisus la sărbătoarea familiei

Crăciunul, de la celebrarea nașterii lui Iisus la sărbătoarea familiei

Crăciunul este celebrat din antichitate ca dată a nașterii lui Iisus, dar a devenit, de-a lungul secolelor, și o sărbătoare a familiei, marcată de obiceiuri precum colindele, împodobitul bradului și darurile Moșului, mult așteptate de copiii din întreaga lume.

Primii creștini nu celebrau nașterea lui Iisus pe 25 decembrie, considerând că aceasta a avut loc în luna septembrie, odată cu Ros Hashana (sărbătoare din calendarul iudaic).

În anul 264, Saturnaliile au căzut pe 25 decembrie și împăratul roman Aurelian a proclamat această dată "Natalis Solis Invicti", festivalul nașterii invincibilului Soare.

În anul 320, papa Iuliu I a specificat pentru prima dată oficial data nașterii lui Iisus ca fiind 25 decembrie.

În 325, împăratul Constantin cel Mare a desemnat oficial Crăciunul ca sărbătoare care celebrează nașterea lui Iisus. De asemenea, el a decis ca duminica să fie "zi sfântă" într-o săptămână de șapte zile și a introdus Paștele cu dată variabilă.

Cu toate acestea, cele mai multe țări nu au acceptat Crăciunul ca sărbătoare legală decât din secolul al XIX-lea. Mai mult de un mileniu, creștinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în imediata apropiere a solstițiului de iarnă: în Franța până în anul 1564, în Rusia până în vremea țarului Petru cel Mare, iar în Țările Române până la sfârșitul secolului al XIX-lea.

În Statele Unite, Alabama a fost primul stat care a adoptat Crăciunul ca sărbătoare legală, în 1836. Oklahoma a fost ultimul stat american, în 1907.

Colindele

Unul dintre cele mai îndrăgite obiceiuri de Crăciun, colindatul, era pe vremuri interzis. Cel care a decis că muzica este nepotrivită pentru o zi solemnă cum este Crăciunul a fost Oliver Cromwell, care, în secolul al XVII-lea, a interzis colindele.

Cel mai vechi cântec creștin de Crăciun este "Jesus refulsit omnium", compus de St. Hilary din Poitiers, în secolul al IV-lea. Cea mai veche transcriere după un colind englezesc îi aparține lui Ritson și datează din 1410.

În 1818, ajutorul de preot austriac Joseph Mohr a fost anunțat cu o zi înaintea Crăciunului că orga bisericii sale s-a stricat și nu poate fi reparată la timp pentru slujba de Crăciun. Foarte trist din această pricină, el s-a apucat să scrie trei piese care să poată fi cântate de cor și acompaniate la chitară. Una dintre ele era "Silent Night, Holy Night", care în prezent este cântată în peste 180 de limbi străine de milioane de persoane.

Obiceiuri românești

Colindatul este unul dintre obiceiurile de Crăciun care se păstrează cel mai bine și în satele românești. Pe lângă mesajul mistic, multe obiceiuri practicate în această zi sunt legate de cultul fertilității și de atragerea binelui asupra gospodăriilor.

În unele sate se păstrează și un alt obicei: cel mai în vârstă membru al familiei trebuie să arunce în fața colindătorilor boabe de grâu și de porumb. Bătrânii spun că, dacă boabele peste care au trecut colindătorii vor fi date găinilor, acestea vor fi spornice la ouat. Ei cred, de asemenea, că vor avea o recoltă foarte bună în anul următor dacă vor amesteca sămânța pe care o vor pune în brazdă cu boabele folosite în ajun la primirea colindătorilor.

În satele de pe Valea Mureșului, Crăciunul este încă legat de anumite credințe populare care se păstrează și în prezent, iar obiceiul de a oferi daruri își are originile într-o legendă pe care numai bătrânii o mai cunosc.

În satul Harpia, dacă primul care intră în casă de Crăciun este un bărbat, oamenii cred că este un semn de bunăstare și sănătate pentru anul următor. Pentru a atrage binele asupra caselor lor, oamenii țin masa întinsă toată noaptea.

Bradul de Crăciun

O altă poveste despre Crăciun, mai puțin cunoscută, spune că, în secolul al VII-lea, călugării foloseau forma triunghiulară a bradului pentru a descrie Sfânta Treime. În jurul anului 1500, oamenii au început să vadă în bradul de Crăciun un simbol al copacului din Paradis și au atârnat în el mere roșii, simbol al păcatului originar. În secolul al XVI-lea, însă, familiile creștine au început să decoreze brazii cu hârtie colorată, fructe și dulciuri. Dar mai înainte, în secolul al XII-lea, oamenii obișnuiau să atârne brazii de Crăciun în tavan, cu vârful în jos, ca simbol al creștinătății.

Moș Crăciun

Reprezentările lui Moș Crăciun s-au schimbat de-a lungul vremii, astfel că între imaginea acestuia în vechea cultură populară - de frate mai bogat și mai inimos al lui Moș Ajun - și imaginea contemporană - de personaj iubit de copii - există mari diferențe.

Tradițiile contemporane despre "sfântul" Crăciun, despre Moșul "darnic și bun", "încărcat cu daruri multe" sunt printre puținele influențe livrești pătrunse în cultura populară de la vest la est și de la oraș la sat.

Din vechime se știe că Maica Domnului, fiind cuprinsă de durerile nașterii, i-a cerut adăpost lui Moș Ajun. Motivând că este sărac, el a refuzat-o, dar i-a îndrumat pașii spre fratele lui mai mic și mai bogat, Moș Crăciun. În unele legende populare și colinde, Moș Ajun apare ca un cioban sau un baci la turmele fratelui său. În cultura populară românească, Crăciun apare ca personaj cu trăsături ambivalente: are puteri miraculoase, ca eroii și zeii din basme, dar are și calități tipic umane. El este bătrân (are o barbă lungă) și bogat (de vreme ce are turme și dare de mână).

Pe de altă parte, ideea de spiriduși de Crăciun vine din credința străveche că gnomii păzeau casa omului de spiritele rele. Spiridușii au fost iubiți și urâți, pentru că, deși uneori se purtau cu bunăvoință, puteau foarte ușor să se transforme în ființe răutăcioase și nesuferite, atunci când nu erau tratați cum se cuvine. Percepția cea mai răspândită era că ei se purtau precum persoana cu care aveau de-a face, fiind fie răutăcioși, fie drăguți. În Evul Mediu, în loc să ofere daruri, spiridușii mai degrabă așteptau să le primească. Abia pe la mijlocul secolului al XIX-lea spiridușii au devenit prieteni ai lui Moș Crăciun.

Scriitorii scandinavi, cum ar fi Thile, Toplius și Rydberg, au combinat cele două trăsături oarecum contradictorii ale personajelor: ei îi prezentau pe spiriduși puțin răutăcioși, dar buni prieteni și ajutoare de nădejde ale lui Moș Crăciun. Unii spun că sunt 13 spiriduși, alții sunt convinși că este vorba de nouă, alții - de șase. Într-o vreme se credea că Moș Crăciun și spiridușii săi se simt foarte bine în casa lor de la Polul Nord. În 1822, poetul american Clement Clark a publicat lucrarea "A Visit From St. Nicholas" (cunoscută și ca "The Night Before Christmas"), în care el l-a descris pe Moș Crăciun ca pe un spiriduș bătrân și blând, care zboară în jurul lumii într-o sanie trasă de opt reni. În 1885, Thomas Nast a desenat doi copii privind la o hartă a lumii și urmărind călătoria Moșului de la Polul Nord în Statele Unite, deci se presupunea că acolo, în îndepărtatul Nord, locuiește bătrânul cel bun. Dar în 1925 s-a descoperit că nu există reni la Polul Nord, așa că toți ochii s-au întors spre Finlanda, unde există multe astfel de animale.

În 1927, Markus Rautio, un prezentator de emisiuni pentru copii la postul național de radio finlandez, a declarat că Moșul locuiește pe un munte în Laponia. Astăzi pare aproape sigur însă că Moș Crăciun și cei 11 spiriduși ai lui stau bine ascunși undeva pe muntele Korvatunturi în Laponia, Finlanda, în apropiere de granița cu Rusia. Pepper Minstix, unul dintre spiriduși, este paznicul credincios al satului lui Moș Crăciun.

Cum reușește acesta să se miște atât de repede, într-o noapte, din Laponia până în casele tuturor copiilor din lume? Cu foarte multă vreme în urmă, Moș Crăciun și spiridușii săi au descoperit formula specială, secretă, a prafului magic pentru reni, care îi face să zboare. Acest praf magic este împrăștiat peste fiecare ren cu puțin timp înainte de a pleca din Laponia, în ajunul Crăciunului. Este suficient pentru a-i face să zboare întreaga noapte în jurul lumii. Zborul este, de altfel, foarte rapid: aproape de viteza luminii.

Rudolph este cel mai celebru ren, fiind conducătorul celorlalți opt, pe nume Blitzen, Comet, Cupid, Dancer, Dasher, Donder, Prancer și Vixen. Când Rudolph era pui, nasul său a fost atins de Magia Crăciunului și de atunci este strălucitor și roșu.

Crăciunul ca sărbătoare creștină

Pe teritoriul românesc, Crăciunul este una dintre cele mai mari sărbători ale creștinilor, printre care se mai numără Paștele și Rusaliile.

În tradiția populară se spune că Fecioara Maria trebuia să-l nască pe fiul lui Dumnezeu și umbla, însoțită de Iosif, din casă în casă, rugând oamenii să-i ofere adăpost. Ajunsă la casa bătrânilor Crăciun și Crăciunoaie, aceștia nu o primesc pentru a nu le "spurca" locuința prin nașterea unui copil conceput din greșeală. Ajunsă la capătul puterilor, Maria a intrat în ieslea vitelor, unde au apucat-o durerile nașterii. Crăciunoaia a auzit-o și i s-a făcut milă, astfel încât a ajutat-o în rol de moașă. Crăciun a aflat, s-a supărat și i-a tăiat bătrânei mâinile, apoi, de frică, a fugit de acasă. Crăciunoaia a umplut, cum a putut, un ceaun cu apă, l-a încălzit și l-a dus să spele copilul. Maria i-a zis să încerce apa și când a băgat cioturile mâinilor, acestea au crescut la loc. În altă variantă a poveștii, Maria suflă peste mâinile Crăciunoaiei și acestea cresc la loc.

Ajunul Crăciunului, când preotul vestește Nașterea Domnului

În ultima zi a postului Crăciunului, preotul umblă pe la casele credincioșilor cu icoana Nașterii Domnului, spre a vești măritul praznic al Întrupării Fiului lui Dumnezeu din Fecioara Maria. Din punct de vedere liturgic, se poate spune că această tradiție, a umblatului cu icoană, este un fel de slujbă în afară zidurilor bisericii. Este o slujbă săvârșită pe ulițe și pe străduțe, prin curți și prin case, pe la ferestre și pe la uși. Precum odinioară făcea crainicul, părintele se străduiește a anunța în tot locul și pe tot omul o mare veste: Dumnezeu se face om, rămânând însă Dumnezeu. Astfel, singurul lucru nou sub soare se arată vrednic de o asemenea mare vestire.

Fiecare preot vestește Nașterea Domnului în parohia lui. În funcție de mărimea parohiei, preotul poate începe să umble cu icoana mai devreme sau mai târziu. Astfel, la sate, această vestire se petrece chiar în ajunul Crăciunului, pe când la orașe, unde parohiile sunt mai mari și credincioșii mai numeroși, preoții încep să umble cu icoana ceva mai devreme.

Ajunul Crăciunului, zi de colindat

Nașterea Domnului este anunțată în lume de creștini prin colinde, primii care pornesc cu colindatul, în dimineața de Ajun, fiind copiii și tinerii. Aceștia sunt primiți de creștini cu mere, nuci, covrigi și cu acele turte numite "Scutecelele lui Hristos". Pentru că, până după Sfânta Liturghie din ziua de Crăciun este încă post, colindătorii trebuie și ei primiți cu daruri de post (covrigi, turte, nuci, fructe).

Ajunul Crăciunului, zi de post aspru

Ajunul Crăciunului este ultima zi de post din Postul Nașterii Domnului. Acest post, care începe în ziua de 15 noiembrie și se încheie în ziua de 24 decembrie, amintește de patriarhii și drepții Vechiului Testament, care au petrecut timp îndelungat, în post și rugăciune, așteptând venirea lui Mesia, Mântuitorul lumii.

Dacă primele 39 de zile ale acestui post sunt mai ușoare din punct de vedere alimentar, între ele existând mai multe zile în care Părinții Bisericii au rânduit "dezlegare la pește", cea de-a patruzecea zi a postului este una aspră, un obicei consemnat încă din secolul al IV-lea.

După ceasul prânzului, spre seară, se obișnuiește să se mănânce grâu fiert, amestecat cu fructe și miere, în amintirea postului Proorocului Daniel și al celor trei tineri din Babilon (Daniel 1, 5-16).

În seara zilei de ajun, credincioșii obișnuiesc să mănânce o mâncare dulce, numită în popor "Scutele lui Iisus". Cu făină, apă și sare se frământă niște lipii subțiri care se coc pe plită. Acestea se înmoaie într-un sirop dulce (apă cu miere sau zahăr) și se presară cu nuca măcinată.

Obiceiuri culinare

Un moment gastronomic important care precedă Crăciunul este ziua de Ignat (20 decembrie), când se taie porcul și se prepară mâncăruri specifice, precum cârnații, chișcă, tobă, răcituri, sarmalele, caltaboș, care, alături de tradiționalul cozonac, vor sta pe masa de Crăciun.

Moș Crăciun în jurul lumii

Pentru copiii din România, Moș Crăciun vine din nordul îndepărtat pentru a aduce daruri celor care au fost cuminți. Acestea sunt lăsate sub brandul de Crăciun și, în funcție de bunăvoința părinților sau de obiceiurile zonei, cadourile se deschid fie în Ajun, după slujbă, fie în ziua de Crăciun. În unele regiuni, Moșul mai lasă un rând de cadouri la biserică, unde copiii îi mulțumesc cântând colinde.

În SUA, Moșul călătorește în ajun într-o sanie zburătoare trasă de reni. El intră în case pe horn și lasă cadourile sub brad sau în ciorapii agățați deasupra șemineului. Copiii îi lasă lapte și biscuiți și obișnuiesc să îi scrie de dinainte ce daruri și-ar dori.

În Ungaria, moșul este reprezentat de un înger, în ziua de Crăciun, copiii găsesc bradul gata făcut și sub el cadourile.

În Rusia, Moș Crăciun ("Babushka") este însoțit de Albă-ca-Zăpada, iar copiii primesc prăjituri și jucării.

În Franța, Père Noël se strecoară pe coșul casei și lasă cadourile în pantofi.

În Austria și în Germania, figura lui Moș Crăciun este asociată în continuare cu cea a Sfântului Nikolaus, care vine în noaptea dinspre 5 spre 6 decembrie și lasă cadouri doar pentru copiii cuminți. Cei care au fost obraznici vor primi doar un mănunchi de nuiele legate cu câteva bomboane. Moș Crăciun și însoțitorul său, Krampus, sunt îmbrăcați în haine roșii. Nikolaus are mitră de episcop pe cap, iar Krampus are cornițe și o limbă lungă ce îi atârnă din gură. De Crăciun, copiii primesc cadouri de la Cristkindl (Copilașul Cristos).

În Islanda, cadourile sunt aduse din munți de către cei 13 pitici de Crăciun care vin pe rând, de la Crăciun și până pe 6 ianuarie.

În țările scandinave, spiridușul "Jul Nisse" arată la fel ca Moș Crăciun, însă este mult mai mic de statură. Pentru el se lasă afară un vas cu terci de orez, tradiția fiind una de origine păgână.

În Australia, Moș Crăciun este îmbrăcat în pantaloni roșii scurți și în loc de sanie este ilustrat într-un elicopter.

Comenteaza aceasta stire

Solstitiu de vara 2019. 21 iunie, cea mai lungă zi din an. Ce să nu faci niciodată în această zi magică
De Neptun TV 19 iunie 2019

Solstițiul de vară a fost, din cele mai vechi timpuri, prilej de bucurie și sărbătoare, fiind legat de momentul strângerii recoltei. La început, serbarea coincidea cu data solstițiului, adică 21 iunie. Mai târziu, ceremonialul, fiind considerat de către biserică drept păgân, a fost mutat pe 24 iunie — ziua dedicată Sfântului Ioan Botezătorul.

Un fenomen rar a declanșat alarma de cod roșu! Ce a apărut pe cer VIDEO
De Neptun TV 19 iunie 2019

Un fenomen rar a declanșat alarma de cod roșu în Timiș!

Nicolae Voiculeț, moment unic la Festivalul Literar Mihai Eminescu
De Neptun TV 17 iunie 2019

Nicolae Voiculeț va crea un moment cu totul special la ediția din acest an a Festivalului Literar „Mihai Eminescu", care va avea loc sâmbătă, la Dumbrăveni.

Lista artiștilor de la Neversea!
De Neptun TV 14 iunie 2019

Cu doar trei săptămâni rămase până la cel mai mare festival pe plajă din România, NEVERSEA, organizatorii au anunțat ultimul val de artiști.

'Miturile Cetății' urcă pe scenă la Constanța
De Neptun TV 14 iunie 2019

A doua parte a lunii iunie este dedicată în totalitate teatrului la Constanța. Timp de 11 zile, constănțenii și turiștii care vor veni pe litoral vor putea lua parte la cea de a patra ediție a festivalului de teatru „Miturile Cetății“. Devenit deja un eveniment de referință, festivalul vine în atenția publicului în acest an cu spectacole ale unor regizori celebri precum Andrei Șerban, Silviu Purcărete sau Alexandru Dabija.

Deputatul George Vișan, despre revizuirea în creștere a Băncii Mondiale în ce privește România
De Neptun TV 13 iunie 2019

Banca Mondială a revizuit în creștere la 3,6% estimările privind avansul economiei românești în 2019, cu 0,1 puncte procentuale mai mult față de prognoza din ianuarie 2019, se arată în raportul băncii, "Global Economic Prospects", publicat miercuri 12 iunie.

JUDEȚUL CONSTANȚA. A apărut prima trecere de pietoni 3D
De Neptun TV 12 iunie 2019

Șoferii vor testa o pereche de ochelari speciali care simulează starea de ebrietate sau efectele consumului stupefiante pentru a combate consumul de alcool sau de droguri la volan, fenomen care din păcate a scăpat de sub control în România, în special în sezonul estival.

SĂRBĂTOARE MARE: Rusaliile. Ce nu ai voie să faci în această zi: e păcat mare!
De Neptun TV 12 iunie 2019

Rusaliile.Duminica Rusaliilor, când este prăznuită Pogorârea Duhului Sfânt, se face prilej pentru aducerea aminte de "limbile ca de foc" care s-au pogorât peste Apostoli. Aceste "limbi" sunt închipuite astăzi de frunzele de nuc sau de tei, care sunt aduse de credincioși la biserică, spre a fi sfințite. După slujbă, frunzele se iau acasă și se așează la icoane și la uși.

CONSTANȚA. Wi-Fi gratuit pe faleza Cazinoului
De Neptun TV 10 iunie 2019

Proiectul este finanțat prin programul WIFI4EU unde Primăria Municipiului Constanța s-a înscris și a câștigat un voucher în valoare de 15 mii de euro, bani care vor fi folosiți la instalarea rețelei WI-FI.

Istoria mai puțin cunoscută a bărbatului rămas îngropat pentru veșnicie sub reactorul 4 de la Cernobîl
De Mediafax 9 iunie 2019

Agenția Associated Press scria în epocă, citând publicația sovietică Pravda: "Reactorul 4 îi va fi și sicriu. Și poate cineva va scrie pe acele ziduri de ciment că nu reactorul a fost îngropat acolo, ci Valeri Kodemciuk".

Autostrada Soarelui, blocată pentru lucrări în plin sezon estival. Pe ce porțiuni traficul va fi deviat, până în 15 iulie
De Neptun TV 8 iunie 2019

Circulația este astfel deviată pe sensul Constanța-București, până în data de 15 iulie 2019.

Vremea extremă provoacă pagube. Sute de case avariate și drumuri blocate, în ultimele 24 ore!
De Neptun TV 8 iunie 2019

Peste 40 de localități din 22 de județe au fost afectate, în ultimele 24 de ore, de inundații, fiind blocate mai multe drumuri județene și naționale din cauza apei și a alunecărilor de teren. Potrivit MAI, au fost transmise mesaje de avertizare prin Ro-Alert în 13 județe.

Târg de sănătate și frumusețe la Constanța
De Neptun TV 7 iunie 2019

Vara și-a intrat pe deplin în rol la Malul Mării Negre iar sezonul estival este deschis oficial de mai bine de o lună. Și cum plaja este cel mai potrivit loc pentru etalarea frumuseții, la Constanța are loc în aceste zile un târg dedicat exclusiv frumuseții, dar mai ales sănătății. Cu acest prilej constănțenii și nu numai pot afla care sunt noutățile în domeniu sau pot beneficia de ofertele pregătite de expozanți.

Radu Mazăre se însoară
De Neptun TV 7 iunie 2019

Radu Mazăre se însoară!

Bilanț ÎNFIORĂTOR după prăpădul făcut de ploi și inundații
De Neptun TV 7 iunie 2019

Au fost transmise mesaje de avertizare pentru populație prin sistemul RO-ALERT la nivelul a opt județe, precizează MAI.

CONSTANȚA. Infanteriștii marini români participă la exercițiul multinațional BALTOPS 19
De Neptun TV 6 iunie 2019

30 de infanteriști ai Regimentului 307 Infanterie Marină participă, începând de joi, la exercițiul multinațional BALTOPS 19 (Baltic Operations), care se desfășoară în Kiel (Germania), Insula Saaremaa (Estonia), Klapeida (Lituania), Ravlunda (Suedia) și în apele internaționale ale Mării Baltice.

Ploile au blocat mai multe drumuri în țară - situația actualizată!
De Neptun TV 6 iunie 2019

Traficul rutier este afectat pe mai multe drumuri județene și naționale din cauza acumulării de apă sau a alunecărilor de teren în urma ploilor, în ultimele 24 de ore fiind emise 22 de avertizări de fenomene meteorologice, între care 11 au fost cod portocaliu pentru 10 județe, informează MAI.

Ziua eroilor și Înălțarea Domnului sunt sărbătorite astăzi. Tradiții și obiceiuri
De Mediafax 6 iunie 2019

Creștinii serbează, joi, Înălțarea Domnului, la 40 de zile de la Înviere, zi în care în toate bisericile, mănăstirile și catedralele din țară și străinătate sunt pomeniți eroii români, un praznic al bisericii române adoptat din 2003 ca Sărbătoare Națională.

6 iunie 2019, Înălțarea Domnului. Mare sărbătoare creștin ortodoxă
De Mediafax 5 iunie 2019

Creștinii ortodocși sărbătoresc, joi, Înălțarea Domnului, cunoscută și ca Ispasul sau Paștele Cailor, ultima zi din an în care se pot înroși ouă și se salută cu ”Hristos s-a Înălțat!”. Din 1920, slujbele de la biserică pomenesc Eroii Neamului, de aceea tot astăzi, în România, este Ziua Eroilor.

Preot din Constanța, acuzat că a abandonat o bătrână într-o mănăstire după ce i-a dat casa. 'De ce și-a bătut joc de mine?'
De Neptun TV 5 iunie 2019

Femeia trăiește de mai bine de doi ani într-o mănăstire, fiind îngrijită de măicuțele de aici. A fost adusă char de cel căruia îi lăsase casa.

Inundațiile continuă să facă ravagii în țară: Circulație îngreunată sau închisă pe trei drumuri naționale!
De Neptun TV 5 iunie 2019

Circulația rutieră este îngreunată sau întreruptă, miercuri, pe trei drumuri naționale, din cauza apei acumulate pe carosabil, anunță Centrul Infotrafic din cadrul Poliției Române. Tronsoane afectate sunt în județele Argeș, Ilfov și Teleorman.