marţi, 19 septembrie 2017

Da, oriunde în lume, numirile vârfurilor din justiție sunt politice! Altă întrebare!?

Da, oriunde în lume, numirile vârfurilor din justiție sunt politice! Altă întrebare!?

Stupefiat privesc, de la începutul acestei săptămâni, zbaterile publice ale Procurorului General Augustin Lazăr și ale Procurorului Șef al DNA Laura Codruța Kovesi, la anunțul făcut de Ministrul Justiției Tudorel Toader, privind evaluarea activității celor doi. Atât Kovesi cât și Lazăr spun public că evaluarea activității lor nu poate fi făcută de ministrul justiției, ci doar de forul profesional numit, adică celebrul CSM, recte Consiliul Superior al Magistraturii.

Nimic mai fals! Iată câteva motive pentru care punctul de vedere acelor doi este doar o încercare jalnică de a atrage în apărarea scaunelor lor pe cei care încă nu s-au prins că justiția în România, din momentul în care Traian Băsescu a venit la putere, a devenit un instrument de menținere a puterii politice.

Principiul simetriei. Atât Augustin Lazăr, cât și Codruța Kovesi au fost numiți în funcții politic. Conform legilor în vigoare cei doi au fost numiți în funcție la propunerea Ministrului Justiției de către Președintele României. Aceste numiri s-au făcut în condițiile în care, la momentele respective, public, ni s-aservit clișeul competenței profesionale, dedusă de decidenți în urma unei analize a activității profesionale. Trecem peste faptul că la momentul numirii, cel puțin a lui Kovesi ca șefă la DNA, acesta s-a făcut în urma unui troc dintre Traian Băsescu și Victor Ponta, care în urma lipsei unei explicații bune s-a numit coabitare. Păi dacă numirea a fost făcută de niște politicieni, cu explicația că au analizat mapa profesională, acum demisia nu ar trebui să se facă la fel?

Modelul democrațiilor consolidate. În SUA, considerată de politologie „perla democrației” președintele Donald Trump a cerut, în urmă cu câteva zile, demisia a 46 de procurori, după ce, la doar câteva zile de la instalarea sa la Casa Albă, l-a demis din funcție pe Procurorul General al SUA, Sally Yates. Motivul demiterii lui Sally Yates, numită în funcție de democratul Obama, a fost acela că nu îi susține politica, subliniez „politica ]n chestiunea imigranților”. Un alt exemplu, european, este acela al Germaniei, un stat unde procurorii nu sunt nici măcar magistrați. În Germania procurorii sunt funcționari ai statului, numiți și revocați de ministerul justiției, cu standarde drastice de analiză a activității profesionale. De fapt, singurul element care protejează activitatea procurorilor de influențe politice  este acela că, sub incidența unor legi penale drastice, politicienii nu se pot amesteca sau influența activitatea din dosare ale procurorilor.

Dacă în SUA sau Germania ar fi existat declarațiile procurorului general Augustin Lazăr sau declarațiile Codruței Kovesi, în celebra ordonanță 13, cei doi ar fi fost demiși încă de la momentul aparițiilor publice sau din momentul în care Curtea Constituțională a dat verdictul de constituționalitate, în disputa privind elaborarea celebrul act legislativ.

“Numai CSM-ul îmi poate analiza activitatea” – spune Laura Codruța Kovesi. O declarație ce la prima vedere poate părea în regulă, dar există un mare „dar”. Concret, de-a lungul timpului CSM-ul s-a dovedit o instituție predispusă, în cele mai multe cazuri, să-i apere pe magistrați  dar mai ales pe acei procurori care și-au folosit funcțiile pentru a comite abuzuri. Adică un fel de „Nufărul” dar profesional, care a acționat pe principiul „Corb la corb nu îți scoate ochii”. Dacă am spune că numai CSM-ul poate hotărî în cazurile abaterilor procurorilor, atunci am vorbi de o „castă” a justiției, de un grup plătit de contribuabil, dar asupra căruia contribuabilul nu exercită nici un control. Personal îmi place să am dreptul de a-mi spune părerea, mai ales atunci când plătesc, pentru că justiția nu este altceva decât un serviciu public în slujba societății. Astfel, pentru ca numirea sau demiterea șefilor din justiție să fie una normală trebuie luată de decidenți politici, pentru că prin vot respectivul decident politic poate plăti cu funcția pentru deciziile greșite.

Dincolo de această logică demiterea celor doi va fi una aproape imposibilă. Atâta timp cât cei doi au făcut și fac jocul lui Klaus Iohannis este greu de crezut că acesta va accepta o eventuală propunere de demiterea celor doi, chiar și una venită de la Tudorel Toader, un personaj al cărui dosar profesional este la superlativ. Deci susținerea celor doi va fi în final tot una politică!

Editorial de Silviu Molnar

Comenteaza aceasta stire

România stat de 'drepți' și Watergate-ul de carton

După 43 de ani, în statul de drepți România, odată cu dezvăluirile fostului colonel SRI Daniel Dragomir, o poveste similară, confiscării statului ș a instituțiilor lui, ajunge la apogeu, dar cu accente locale grotești, caricaturale și bineînțeles că nici măcar nu se pune problema unei demisii a președintelui în funcție.

Procuror curat ca lacrima. Pentru liniștea DNA

S-a petrecut un eveniment istoric. Autoritatea autorităților, Consiliul Superior al Magistraturii, a bătut în cuie noua definiție a procurorului model. Așa cum a fost ea formulată de către Inspecția Judicară.

Politically Correct, dar nu la noi, la Duisburg!

Acum ceva timp, în perioada preaderării României la Uniunea Europeană, nu era lună în care oficialii occidentali, indiferent că erau englezi, germani, germani sau francezi să nu ne frece ridichea nouă românilor, pe motivul că nu facem tot ce trebuie pentru ai integra social și cultural pe țigani.

Democrația impune bucuria vieții
De Eugen Tănăsescu 4 septembrie 2017

Cam asta a fost concluzia din capul meu după ce am vizionat premiera, pe scena constănțeană, a piesei de teatru „I love democracy”, o punere în scenă a jurnalistului Sorin Lucia-Ionescu după romanul „Fetița și Țigara” al francezului Benoit Duteurtre, în cadrul FITIC. Un titlu inspirat parcă din celebra replică din „Războiul Stelelor” a senatorului Palpatine: „I love democracy. I love the Republic”. Și chiar despre totalitarismul democrației pare a fi vorba.

Contestarea modificării legilor Justiției este o pervertire a principiilor democrației

Am văzut săptămâna trecută agitația declanșată de comunicarea ministrului Justiției, Tudorel Toader, referitorare la modificările pe care Guvernul României intenționează să le propună Parlamentului la legile care guvernează organizarea Justiției în România.

Finalul unui sezon 'mai altfel'
De Sorin-Lucian Ionescu 28 august 2017

Constanța e de departe de a fi terra nuda pentru muzica și artele clasice. Aș menționa în primul rînd unicul Teatru de Balet al maestrului Danovski, apoi Orchestra Simfonică fondată de Paul Staicu și nu în ultimul rînd venerabila Operă (fostul Teatru Liric) care le-a înglobat și pe primele două.

Nu vreau să vă stric vacanța, dar Europa urăște turiștii – și are motive întemeiate

A călători îți deschide ochii față de lume - dar aceasta înseamnă, de asemenea, închiderea lor. Ignorăm hoardele de oameni ca noi, care doresc experiențe autentice și o fotografie pentru Instagram.