vineri, 21 iulie 2017

Da, oriunde în lume, numirile vârfurilor din justiție sunt politice! Altă întrebare!?

Da, oriunde în lume, numirile vârfurilor din justiție sunt politice! Altă întrebare!?

Stupefiat privesc, de la începutul acestei săptămâni, zbaterile publice ale Procurorului General Augustin Lazăr și ale Procurorului Șef al DNA Laura Codruța Kovesi, la anunțul făcut de Ministrul Justiției Tudorel Toader, privind evaluarea activității celor doi. Atât Kovesi cât și Lazăr spun public că evaluarea activității lor nu poate fi făcută de ministrul justiției, ci doar de forul profesional numit, adică celebrul CSM, recte Consiliul Superior al Magistraturii.

Nimic mai fals! Iată câteva motive pentru care punctul de vedere acelor doi este doar o încercare jalnică de a atrage în apărarea scaunelor lor pe cei care încă nu s-au prins că justiția în România, din momentul în care Traian Băsescu a venit la putere, a devenit un instrument de menținere a puterii politice.

Principiul simetriei. Atât Augustin Lazăr, cât și Codruța Kovesi au fost numiți în funcții politic. Conform legilor în vigoare cei doi au fost numiți în funcție la propunerea Ministrului Justiției de către Președintele României. Aceste numiri s-au făcut în condițiile în care, la momentele respective, public, ni s-aservit clișeul competenței profesionale, dedusă de decidenți în urma unei analize a activității profesionale. Trecem peste faptul că la momentul numirii, cel puțin a lui Kovesi ca șefă la DNA, acesta s-a făcut în urma unui troc dintre Traian Băsescu și Victor Ponta, care în urma lipsei unei explicații bune s-a numit coabitare. Păi dacă numirea a fost făcută de niște politicieni, cu explicația că au analizat mapa profesională, acum demisia nu ar trebui să se facă la fel?

Modelul democrațiilor consolidate. În SUA, considerată de politologie „perla democrației” președintele Donald Trump a cerut, în urmă cu câteva zile, demisia a 46 de procurori, după ce, la doar câteva zile de la instalarea sa la Casa Albă, l-a demis din funcție pe Procurorul General al SUA, Sally Yates. Motivul demiterii lui Sally Yates, numită în funcție de democratul Obama, a fost acela că nu îi susține politica, subliniez „politica ]n chestiunea imigranților”. Un alt exemplu, european, este acela al Germaniei, un stat unde procurorii nu sunt nici măcar magistrați. În Germania procurorii sunt funcționari ai statului, numiți și revocați de ministerul justiției, cu standarde drastice de analiză a activității profesionale. De fapt, singurul element care protejează activitatea procurorilor de influențe politice  este acela că, sub incidența unor legi penale drastice, politicienii nu se pot amesteca sau influența activitatea din dosare ale procurorilor.

Dacă în SUA sau Germania ar fi existat declarațiile procurorului general Augustin Lazăr sau declarațiile Codruței Kovesi, în celebra ordonanță 13, cei doi ar fi fost demiși încă de la momentul aparițiilor publice sau din momentul în care Curtea Constituțională a dat verdictul de constituționalitate, în disputa privind elaborarea celebrul act legislativ.

“Numai CSM-ul îmi poate analiza activitatea” – spune Laura Codruța Kovesi. O declarație ce la prima vedere poate părea în regulă, dar există un mare „dar”. Concret, de-a lungul timpului CSM-ul s-a dovedit o instituție predispusă, în cele mai multe cazuri, să-i apere pe magistrați  dar mai ales pe acei procurori care și-au folosit funcțiile pentru a comite abuzuri. Adică un fel de „Nufărul” dar profesional, care a acționat pe principiul „Corb la corb nu îți scoate ochii”. Dacă am spune că numai CSM-ul poate hotărî în cazurile abaterilor procurorilor, atunci am vorbi de o „castă” a justiției, de un grup plătit de contribuabil, dar asupra căruia contribuabilul nu exercită nici un control. Personal îmi place să am dreptul de a-mi spune părerea, mai ales atunci când plătesc, pentru că justiția nu este altceva decât un serviciu public în slujba societății. Astfel, pentru ca numirea sau demiterea șefilor din justiție să fie una normală trebuie luată de decidenți politici, pentru că prin vot respectivul decident politic poate plăti cu funcția pentru deciziile greșite.

Dincolo de această logică demiterea celor doi va fi una aproape imposibilă. Atâta timp cât cei doi au făcut și fac jocul lui Klaus Iohannis este greu de crezut că acesta va accepta o eventuală propunere de demiterea celor doi, chiar și una venită de la Tudorel Toader, un personaj al cărui dosar profesional este la superlativ. Deci susținerea celor doi va fi în final tot una politică!

Editorial de Silviu Molnar

Comenteaza aceasta stire

George Soros sau Visul cofetarului nebun

Fără îndoială miliardarul George Soros (György Schwartz) este una dintre figurile care au marcat profund sfârșitul secolului XX, dar marchează și începutul secolului XXI. Cu o avere imensă, ale cărui zerouri nu le știe nici el numărul, dacă este luat din scurt, Soros a devenit, după 1989, o figură importantă în istoria statelor din estul Europei.

Șefa DNA Laura Codruța Kovesi vrea o sentință, încă 10 ani la locul de muncă

Înregistrările scandaloase date publicității din interiorul DNA au demonstrat fără putere de tăgadă faptul că respectivul „organ” al statului, sub conducerea Laurei Codruța Kovesi, nu urmărește “facerea” justiției, în spiritul și litera legii, așa cum îi este menirea în orice stat democratic ci, mai degrabă, obiectivele sale sunt satisfacerea unui anumit public, cu anumite simpatii politice sau executarea unor ordine venite din alte sfere de interes.

Pervertirea coanei Justiția

Acoperite de zgomotul de fond, creat de moțiunea de cenzură și căutarea unui nou premier, înregistrările cu șefa DNA Laura Codruța Kovesi tind să treacă neobservate, deși din ele rezultă o stare de fapt și anume aceea că justiția românească nu este una pentru binele societății, ci la nivelul DNA este poliție politică.