miercuri, 18 ianuarie 2017

De ce (să) merg la vot

loading...
De ce (să) merg la vot

Vorba lui Tudor Gheorghe: degeaba. Nu am cu cine, nu am de ce, nu am pentru ce, nu vreau, nu pot, NU MĂ INTERESEAZĂ. În fond de ce să mă intereseze, dacă nu s-a schimbat nimic? STAȚI PUȚIN! Are sens ceva din ce am scris până acum? Sunt sigur că pentru unii are. Și nu sunt puțini.

Oamenii din oferta electorală au mereu în cârcă prezumția de incompetență (cel puțin politică) până la proba contrarie. Așa e și firesc, la urma urmei, mai ales în cazul celor care, nu-i așa, se implică în politică pentru prima oară pentru că vor schimbarea și reformarea clasei. Și totuși, ca ăia pe care tu-i suspectezi că sunt praf și pulbere, că-s vechi sau noi, să nu ajungă să îți dicteze viața, familia, mersul orașului prin legi proaste, trebuie să ieși la vot, nu ai cum altfel. Paradoxal, nu!?

Se spune că cei mai proști lideri sunt trimiși în funcțiile respective întotdeauna de cei care nu votează, cei care reprezintă de mulți ani în România cel mai mare „bazin electoral”. În statele la care ne uităm ca la Dumnezeu sunt politicieni urâți de moarte, care nu au performanțe de niciun fel, și totuși oamenii ies la vot, merg să aleagă.

 Votează!!! Negativ, cu unul, cu celălalt, cu cei de stânga, cu cei de dreapta, cu independenții. Dacă vrei, anulează-ți votul în semn de protest și scrie-le că o să pui ștampila în interiorul căsuței și nu în afara ei când se va naște totuși unul care să merite! Că nu îi mai scrii numele lui Țepeș în fruntea listei când totuși vei avea încredere în cineva. Transmite-le că încă ești aici, că vrei altceva, că nu îți place, că vrei stângă, dreaptă, independenți, orice și după 11 decembrie trage-i de mânecă! Pe ei, pe liderii lor, pe unul, pe celălalt, pe ăia de stângă, pe ăia de dreapta, pe independenți. 

Hai să nu fie totuși „degeaba”! 

P.S. Eu merg.

loading...

Comenteaza aceasta stire

Aberația continuă
De Sorin-Lucian Ionescu 17 ianuarie 2017

Scene desprinse parcă din filme cu proști: un șofer rupt de beat e oprit pe un bulevard al Capitalei, dus la Institutul de Medicină Legală, declarat acolo aproape de comă alcoolică (1,30%, gen) și... lăsat să plece liber, pe picioarele lui, nu înainte de a da interviuri haioase!?

Ce ne sperie astăzi
De Sorin-Lucian Ionescu 9 ianuarie 2017

"Am trăit cu cheia de gât. Asta a însemnat că la 6 ani mergeam și mă întorceam singură de la școală, aveam casa și pe frati-miu pe mână. NU am făcut meditații și aveam pact cu mama s-o întreb numai punctual, la matematică, despre problemele pe care nu le înțelegeam. În rest, temele cu părinții erau asociate cu rușinea și incompetența."

De la filme, la teroarea realității
De Sorin-Lucian Ionescu 29 decembrie 2016

În ''Munich'' (2005), filmul produs și regizat de Steven Spielberg despre represaliile guvernului israelian împotriva Organizației pentru Eliberarea Palestinei după masacrul de la Munchen, de la Jocurile Olimpice de vară din 1972, scenariștii Tony Kushner și Eric Roth introduc ideea unei umbre de îndoială și remușcare în acțiunile agenților Mossad.