Două fetiţe dintr-un centru de plasament din Constanţa au o viaţă nouă alături de un om cu suflet mare

Sunt copiii nimănui iar suferinţa din sufletul lor se adânceşte cu fiecare an ce trece departe de mângâierea maternă. Vorbim despre copiii din centrele de plasament pentru care cuvântul familie nu este cunoscut decât poate ca termen de dicţionar. O nouă poveste impresionantă în cele ce urmează. Atunci însă, când în viaţa lor intră un om cu suflet mare care le demonstrează că pot să aibă şi ei parte de dragostea după care tânjesc, lucrurile se schimbă. Aflăm în această seară, povestea Mihaelei şi a Elenei, două fetiţe abandonate care au început o viaţă nouă din momentul în care au cunoscut-o pe mama Stela. Mihaela are pielea măslinie şi ochii negri precum cărbunele, Elena este şatenă, cu chipul alb ca laptele. Nu sunt surori, dar pe cele două copile de 13 ani le leagă o suferinţă amară: niciuna dintre ele nu are părinţii alături. S-au cunoscut în centrul de plasament Antonio, iar de anul trecut, de Crăciun, le mai uneşte ceva. Poate cel mai frumos lucru care li s-a întâmplat în viaţă. Cineva de acolo de Sus le-a arătat că le iubeşte şi, drept dovadă, le-a trimis în dar... o mamă. Stela Zamfirescu este profesor universitar, dar mai presus de toate este un om bun. Mihaela şi Elena o strigă cu drag mama Stela. A trecut deja un an de când mama Stela şi cele două fetiţe sunt împreună. Chiar şi atunci când este foarte ocupată, mama Stela merge la centru pentru a petrece măcar câteva minute cu ele. În primăvara aceasta, de ziua ei, Mihaela a avut parte de o surpriză. A aflat cum este să ai tort, să sufli în lumânări şi să ţi se cânte „La mulţi ani”. Şi asta pentru că mama Stela a organizat o petrecere pentru toţii copii din centru. Şi uite aşa, încetul cu încetul, o baghetă magică apărută de nicăieri a făcut ca vieţile celor două copile să prindă sens. Iar ele, fetiţele care până în urmă cu un an credeau că lumea întreagă se rezumă la zidurile centrului de plasament pe care îl numeau unicul cămin, au aflat că pot îndrăzni să viseze la mai mult. După un an, relaţia dintre cele trei s-a sudat, iar acum nimic nu le mai poate ţine departe una de cealaltă. Şi ca orice mamă care vrea să-şi vadă copii realizaţi, învăţătura este pe primul plan. În timpul liber, fetele au început un curs de dans. Le-am urmărit şi noi în sala de la Palatul Copiilor şi am văzut cum tristeţea de altădată a fost înlocuită cu liniştea şi bucuria lucrurilor pe care le fac. Cele două fete au avut parte într-un an de experienţe frumoase cât pentru o viaţă. În vară au fost împreună cu mama Stela în Cipru, în vacanţă. Iar acum că se apropie sărbătorile de iarnă, îşi fac noi planuri. Planuri la care altădată nici nu îndrăzneau să viseze măcar. Pentru că au primit o lecţie a bunătăţii, cele două fete spun că îi vor urma exemplul celei pe care o numesc mamă, atunci când vor fi mari ...

Autor: Irina Ditu