duminică, 17 februarie 2019

Efectele noilor măsuri fiscale și ale deprecierii leului. STUDIU: Va crește numărul facturilor neîncasate sau plătite cu întârziere

De Mediafax 12:09, 3 februarie 2019 86 vizite Economic
Efectele noilor măsuri fiscale și ale deprecierii leului. STUDIU: Va crește numărul facturilor neîncasate sau plătite cu întârziere

lFacturile neîncasate și cele plătite cu întârziere vor reveni pe creștere în acest an, după doi ani de relativă acamie, potrivit unui studiu realizat de consultanții Frames, pe fondul incertitudinilor legate de modificările fiscale, evoluției cursului, inflației și limitării finanțării.

Amânarea plății facturilor este cea mai simplă metodă pe care o au la dispoziție multe dintre companii care vor să se protejeze în fața riscului.

Într-o economie slab capitalizată, cu peste 80% dintre companii care trăiesc de pe o zi pe alta, fără rezerve financiare și cu acces limitat la finanțare, ,,vortexul financiar’’ din acest început de an a prins pe picior greșit mare parte dintre firmele din România, arată studiul.

Potrivit unui sondaj realizat de Frames & Train Your Brain în rândul a peste 150 de companii reprezentative pentru întreg spectrul economic, în perioada 15-25 ianuarie 2019, cei mai mulți investitori au ajuns să se teamă în primul rând de extinderea blocajului financiar în economie. Întrebați care consideră că sunt principalele provocări pentru mediul de afaceri, în contextul măsurilor fiscale luate de autorități la sfârșitul anului trecut și a deprecierii semnificative a cursului monedei naționale, 78% au indicat blocajul financiar (neplata facturilor sau plata cu întârziere a acestora) drept principală problemă.

Pe locul secund s-a situat deprecierea leului în fața principalelor valute, menționată de 63% dintre respondenți, în timp ce poziția a treia este ocupată de posibila apariție a unor noi taxe și impozite pentru mediul de afaceri (52%) pe care Guvernul le-ar putea introduce pentru a-și acoperi necesitățile bugetare.

Firmele au mai menționat, în rândul principalelor provocări pentru mediul de afaceri, creșterea semnificativă a prețurilor utilităților și a materiilor prime (32%), scumpirea și limitarea accesului la finanțare (29%) și accentuarea crizei din piața muncii (23%).

De remarcat și apariția în top a deciziilor guvernamentale și a măsurilor cu caracter politic (19%) și a unei potențiale noi crize economice (16%).

,,Îmbunătățirea comportamentului de plată, remarcată în anii 2017-2018, pe fondul creșterii economice și a noilor reglementări în domenii precum comerțul alimentar și construcții, tinde să se degradeze în 2019. Temerile menționate de investitori crează perspectiva unui mediu de afaceri tot mai dificil, plin de necunoscute, în special de natură fiscală, iar construcția unui buget predictibil pentru 2019 se anunță o misiune imposibilă pentru multe dintre companii, indiferent de dimensiunea business-ului”, estimează Adrian Negrescu, managerul Frames.

Potrivit estimărilor companiei de consultanță, în acest context, nu este exclus ca valoarea plăților restante ale companiilor românești să depășească nivelul de 25 de miliarde de euro în 2019, după ce, în 2018, s-a situat la circa 22 de miliarde de euro, potrivit datelor preliminare.

În 2017, plățile restante pe ansamblul economiei au scăzut cu 17,6% comparativ cu 2016, ajungând la 20 miliarde euro, iar gradul de îndatorare s-a redus la 53,7%.

Cel mai afectat domeniu de întârzierile la plată continuă să fie comerțul, menționat de 73% dintre respondenți. Industria prelucrătoare (67%), construcțiile (58%) și sectorul activităților profesionale, științifice și tehnice (43%) se află pe următoarele locuri în clasament, urmate de transporturi și depozitare (22%) și hoteluri și restaurante (17%).

Plăți restante semnificative se înregistrează și în tranzacții imobiliare, servicii administrative și de suport, informații și comunicații, activități de servicii, sănătate și asistență socială, activități de spectacole.

Cel mai bun comportament de plată îl înregistrau, potrivit rezultatelor sondajului, firmele din asigurări și intermedieri financiare și cele care activează în învățământ și sănătate.

Potrivit datelor statistice privind soldurile creanțelor și datoriilor curente de la sfârșitul lui 2017, plățile se fac cu cea mai mare întârziere în sectorul construcțiilor, în medie la 422 de zile, în timp ce creanțele se colectează în 195 de zile. Urmează industria extractivă, cu plăți la 272 de zile și creanțe colectate în medie la 139 de zile, agricultura cu 272 (DPO) respectiv 150 de zile (DSO) și sectorul utilităților cu plăți la 240 de zile și creanțe colectate la 129 de zile.

La polul opus se află cultura și divertismentul cu 129 (DPO) respectiv 52 (DSO), sănătatea și sectorul HORECA.

Potrivit datelor BNR, indisciplina financiară în economie continuă să se afle la cote ridicate.

Statisticile Băncii Naționale arată că numărul titularilor de cont care au generat incidente de plată a crescut, anul trecut, la 21.814 față de 21.550 în 2017, iar numărul persoanelor juridice declarate cu risc a avansat de la 13.468 la 13.975.

Interesant este și faptul că în decembrie 2018 s-au înregistrat cele mai multe persoane juridice declarate cu risc din tot anul trecut – 1.279, iar 47 se aflau în interdicție bancară.

Pe ansamblu, numărul incidentelor de plată a scăzut cu peste 2.700, la aproape 56.000, în valoare de 1,91 mlliarde lei, față de 3,7 miliarde lei în 2017.

Potrivit analiștilor de la Frames, cel mai frecvent motiv de refuz la plată îl reprezintă lipsa totală sau parțială de disponibil în cont, generat de neîncasarea la timp a facturilor de la alți clienți – principal cauză a blocajului financiar.

,,Comportamentul a fost confirmat prin dificultatea sau chiar imposibilitatea companiilor de a-și finanța pe termen scurt plățile către furnizori atunci când această finanțare nu era posibil de realizat din încasările proprii’’, afirmă experții.

Cum își duc afacerile investitorii români, în aceste condiții? Potrivit sondajului Frames & Train Your Brain, cei mai mulți (75%) apelează la creditul furnizor pentru a-și desfășura activitate.

În esență, este vorba de o finanțare acordată de partenerul de business, fără dobândă, care permite plata cu întârziere de până la 120-150 de zile față de scadență.

,,Creditul furnizor este precum o sabie cu două tăișuri pentru că, practicată la scară largă, această soluție blochează practic încasările companiilor. Cum nivelul acestora de capitalizare este și așa foarte scăzut, multe dintre ele rămân foarte ușor fără lichidități, se trezesc cu conturile blocate, iar primul pas spre insolvență este făcut. Dificultățile unei firme sunt de natură să blocheze, astfel, business-uri în cascadă’’ afirmă experții.

Potrivit acestora, există câteva soluții simple prin care firmele pot evita intrarea într-o situație de risc. ,,În primul rând, să-și gestioneze mai bine finanțele, să-și tempereze așteptările prea optimiste privind încasările, să evite investițiile care nu aduc plus valoare, precum imobile, mașini etc. și să vândă activele care nu reprezintă activitatea de bază. O altă soluție este să apeleze cu încredere la serviciile de factoring și să manifeste o vigilență sporită în relația cu partenerii. Reducerile sau creșterile bruște de comenzi, întârzierea plăților, refuzul la plată și indisponibilitatea persoanelor de contact sunt doar câteva dintre principalele semnale de alarmă’’, mai arată studiul Frames.

Comenteaza aceasta stire

Deficit bugetar crescut la 2,76%. Comisia de buget a modificat Legea plafoanelor pentru a dubla alocația pentru copii!
De Mediafax 15 februarie 2019

Comisia de buget a Camerei Deputaților a adoptat, vineri, raport favorabil cu amendamente care modifică Legii privind plafoanele, care prevăd mărirea deficitului bugetar de la 2,55%, cât era inițiat, la 2,76%, pentru a susține creșterea alocațiilor votată joi de Parlament.

Guvernul a aprobat bugetul pentru 2019. Cele mai importante prevederi: unde cresc și unde se reduc sumele
De Neptun TV 9 februarie 2019

Guvernul a adoptat, în ședința de vineri, bugetul pentru acest an au spus surse politice, pentru MEDIAFAX. Ministrul Finanțelor urmează să facă declarații de presă în care să ofere detalii despre prevederile proiectului.

Leul, din nou în cădere liberă!
De Neptun TV 4 februarie 2019

În luna ianuarie, euro a atins de 11 ori noi niveluri record în raport cu leul și a tins un nivel maxim de 4,7648 lei.

Efectele noilor măsuri fiscale și ale deprecierii leului. STUDIU: Va crește numărul facturilor neîncasate sau plătite cu întârziere
De Mediafax 3 februarie 2019

lFacturile neîncasate și cele plătite cu întârziere vor reveni pe creștere în acest an, după doi ani de relativă acamie, potrivit unui studiu realizat de consultanții Frames, pe fondul incertitudinilor legate de modificările fiscale, evoluției cursului, inflației și limitării finanțării.

Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de buget pe 2019: PIB estimat de 1.022 miliarde lei, creștere economică de 5,5%/ Banii alocați pe ministere și instituții ale statului
De Mediafax 1 februarie 2019

Bugetul de stat se stabilește la venituri în sumă de 164,727 miliarde lei și cheltuieli de 254,115 miliarde lei credite de angajament și 199,584 miliarde lei lei credite bugetare, cu un deficit de 34,856 miliarde lei.

Cursul de schimb, un nou maxim istoric. Leul, în cădere liberă
De Neptun TV 25 ianuarie 2019

Pe piața financiară locală a început să devină vizibilă o schimbare de macaz, dobânzile interbancare la lei mergând în sus, ca și cursul va­lu­tar. După ce dobânda inter­bancară ROBOR la trei luni a început anul sub pragul de 3% și a înregistrat mai multe zile de scă­dere, a început de ieri să crească urmând tren­dul vizibil ascendent al cursului de schimb leu/euro din ultimele săptămâni.

DEZASTRU pe piața finaciară! Indicii ROBOR la 3 luni, la 6 luni și la 9 luni au crescut puternic
De Mediafax 23 ianuarie 2019

Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare lei cu dobândă variabilă, a crescut miercuri la 3,31% pe an, de la 3,28% marți.

Euro, la un nou MAXIM istoric. Valoarea colosală la care a ajuns moneda. Ce spun economiștii
De Neptun TV 22 ianuarie 2019

Cursurile de schimb afișate pe BNR sunt calculate pe baza tranzacțiilor interbancare.