vineri, 19 ianuarie 2018

Finalul unui sezon 'mai altfel'

Finalul unui sezon 'mai altfel'

Constanța e de departe de a fi terra nuda pentru muzica și artele clasice. Aș menționa în primul rînd unicul Teatru de Balet al maestrului Danovski, apoi Orchestra Simfonică fondată de Paul Staicu și nu în ultimul rînd venerabila Operă (fostul Teatru Liric) care le-a înglobat și pe primele două.

Dar evenimentele populare cu muzică clasică, gen Proms sau Festival d'Estate au fost rare pe malul mării. În Italia de pildă, în fiecare vară, aproape toate comunele mari, ca să nu mai zic de orașe, organizează în piața publică genul ăsta de concerte, pe banii municipalității, gratuite, pentru publicul larg. Teatrul Liric din Constanța a participat, în anii '90, la multe astfel de turnee, profitabile și pentru intituție, și pentru muzicieni. Nu în teatre de vară, nu în săli, ci în piața centrală sau - iarna, de sărbători - în principala bazilică.

De ce Constanța a fost văduvită de astfel de evenimente? Probabil chestie de gust a foștilor edili sau teama că așa ceva nu va ''prinde'', într-un oraș turistic subjugat de cluburile din Mamaia și mai nou de Festivalul de hipstereală Neversea. Uite că prinde! Printre turiști și constănțeni mai sunt și oameni care vor să asculte așa ceva, ba și blues, jazz și rock, dacă se poate. Sigur că cei mai mulți dintre cei prezenți duminică la concertul Sarah Chang din Piața Ovidiu n-au fost în viața lor într-o sală de concert (și nici nu merge fi vreodată), nu ascultă așa ceva acasă - nici pe CD, nici la Radio Muzical/Cultural) și nu știu că între părțile componente ale unui concert/simfonii NU se aplaudă. Doar la finalul lui. E normal, cei mai mulți știu Anotimpurile lui Vivaldi doar din ilustrațiile unor documentare despre natură, de la TV...

Unii au mai fost deranjați de organizarea concertului, cu un perimetru îngrădit de scaune, cu garduri de protecție, cu invitații și o zonă mai în spate și pe laterale, în picioare. Aranjament CLASIC în toată lumea, pentru astfel de evenimente mai pretențioase, mai ales cînd ai artiști de talie mondială, care solicită un perimetru de securitate și anumite condiții de desfășurare. Altminteri, într-o foială continuă, un du-te vino de gură-cască și oameni ajunși întîmplător în fața scenei, artiștii - mai ales de talia Sarei Chang - ar refuza să cînte. Dar lucrurile astea, frustrante pentru unii, se învață. Cum poate se va învăța și respectarea dress codului anunțat de organizatori (black & white), temperarea copiilor mici mai gălăgioși și aplauzele aiurea, care au amuzat-o pe marea violonistă. Dar se-ntîmplă și pe la case mai mari, pe unde-au mai făcut răvășitul oilor ''artiști'' ca Andre Rieu și Richard Clayderman...

Sigur, cu o orchestră mai valoroasă, mai închegată, cu un dirijor mai experimentat, se putea și mai bine. Dar evenimentul în sine, inclusiv cu grandiosul foc de artificii de la final, o adevărată coregrafie, rămîne unul excepțional. Care a marcat încheierea unui sezon estival mai diversificat, mai altfel. Și cu siguranță, la anul se poate și mai bine.

Comenteaza aceasta stire

Liberalii perseverează. În prostie!

Speranța liderului PNL este ca, la capătul acestui efort, PSD să se aleagă cu buza umflată. Să constate că nu are Guvern. După care procedura să se poată relua. Între timp, cine știe dacă nu care cumva #Rezist declanșează o revoluție și mătură Stânga de pe scena politică

Cine a stricat petrecerea?
De Neptun TV 18 ianuarie 2018

Președintele Klaus Iohannis se punea de-a curmezișul, blocând posibilitatea unui al treilea Guvern PSD plus ALDE, declanșând o criză politică severă și provocând în final alegeri anticipate, în speranța că la capătul acestui proces va putea fi construită o majoritate de Dreapta.

Viorica Dăncilă – 'Doamna de Fier' a României

Nominalizarea Comitetului Executiv al PSD pentru funcția de premier al României în persoana doamnei Viorica Dăncilă este schimbarea de paradigmă de care avea nevoie PSD. Afirm acest lucru la puțin timp după nominalizare și cred că, din foarte multe puncte de vedere, este alegerea corectă. Prima femeie premier al României capătă contur în persoana unei doamne a politicii românești în adevăratul sens al cuvântului. Fidelă partidului și politicii social democrate, Viorica Dăncilă are un background care cu greu ar putea fi contestat.

La mâna președintelui

Nu are importanță pentru moment în ce circumstanțe a făcut-o. Nu se va ajunge la repetarea rușinosului procedeu al automoțiunii de cenzură pentru dărâmarea în Parlament de către PSD a propriului premier. Urmează să aflăm cum reacționează președintele Klaus Iohannis.

Și dacă Tudose nu se lasă?

Dar dacă Tudose nu se lasă? Dacă are niște ași în mânecă? Dacă se confirmă că este o dronă? Să vedeți în ce scenariu putem intra.

În PSD câștigătorul pierde tot

În timp ce Liviu Dragnea aleargă prin filiale, într-o operațiune tipică de campanie electorală, în Palatul Victoria, Mihai Tudose se pregătește. De un război pe care îl crede final. Fiecare dintre cei doi protagoniști acționează conform unui model propriu. Finalmente însă, scopul urmărit este acela de a obține un număr cât mai mare de susținători la sfârșitul acestei luni, când se va produce confruntarea de la Iași.

Tăriceanu atacă la baionetă

Mai necesar chiar decât noaptea cuțitelor lungi din PSD. El atacă în forță controversata temă a înarmării României. Dintr-o altă perspectivă, a parteneriatuui strategic consolidat cu Statele Unite.

Bădălău face jocul și câștigă PSD

În timp ce analiștii vorbeau din ce în ce mai insistent despre doi poli de putere în PSD, cel mai important fiind reprezentat de Liviu Dragnea și celălalt de nou sositul în competiția finală Mihai Tudose, eu am afirmat constant că sunt trei poli de putere. Și am atras atenția asupra influenței din ce în ce mai mari pe care o are Niculae Bădălău.

Război în statul paralel. Miza e PSD!

Dragnea poate juca sau nu cu demisia pe masă. Dacă o face, fiecare dintre părți speră la un rezultat decisiv în favoarea ei. Ar fi, deci, o provocare în dublu sens. Între atât de multe necunoscute, există totuși și o certitudine. Momentul este bine ales. Pentru că PSD, practic, nu are în acest moment vreun adversar suficient de puternic pentru a-i lua locul la guvernare.

Ziariști cumpărați la bucată. Sau în vrac
De Neptun TV 7 ianuarie 2018

Adică la grămadă, cu toate redacțiile pe care le dirijează. Ceea ce înseamnă că, la rândul lor, au intoxicat alți ziariști sau i-au transformat pur și simplu în unelte numai bune de executat diversiuni media. Și sunt doar două exemple. Atâta tot!

V4 sau V8?

Dar noua solidaritate este întrucâtva sub semnul întrebării. Ce urmăresc statele de la Visegrad în cele două formule? Ce șanse au ele de a-și impune din ce în ce mai energic interesele în fața nucleului dur al Uniunii Europene? Unde este interesul României?

Paradisul SRI

Sub ultimii trei prim-miniștri, Victor Ponta, Sorin Grindeanu și Mihai Tudose, media salariilor din această instituție a crescut exponențial, ajungând la 4.500 de lei pe lună. A crescut și numărul pensionarilor de lux, SRI numărând în prezent 10.410, de la 8.800 cât erau în 2011. Cum se explică acest fenomen?

Când Elena Udrea va vorbi...

2018 este anul în care, inevitabil, Elena Udrea va vorbi. În 2018 ea va fi pusă literalmente la zid. Va primi o condamnare după gratii. Acest deznodământ, corect sau incorect, nu mai poate fi evitat. La fel cum reacția previzibilă a Elenei Udrea nu lasă loc la prea multe incertitudini. Mulți dintre cei care au încercat să se decupleze de ea vor plăti, la pachet, o factură publică. Morală. Dar care poate deveni și penală.

Retragerea SRI din politică

Sunt zile în care analiștii se întrec în predicții despre 2018. Dar nicio prognoză nu poate sta în picioare, fără a avea un răspuns la întrebarea din titlu. Dacă SRI se retrage din politică, este una. Dacă SRI nu se retrage și continuă să supravegheze populația în masă, în scopul utilizării politice a informațiilor astfel obținute, este cu totul și cu totula alta. Prin urmare, eu unu mă încumet să încerc un răspuns.

Ambasadorii și orbul găinii

Unii ambasadori ai statelor europene acreditați la București, dacă nu sunt rău intenționați atunci ei suferă de orbul găinii. Este o expresie românească, pe care dânșii au cum să o înțeleagă întrucât, după cum au declarat, dispun de traducători. Întâmplător sau nu, ambasadorii la care mă refer, care se declară printr-o petiție colectivă îngrijorați de modificările aduse legilor Justiției, fac parte din nucleul dur al UE, construit în jurul Germaniei și care încă mai susține teza unei comunități cu mai multe viteze. Unde, evident, doar ei își asumă viteza cea mai mare. Așadar, aceștia se pregătesc să dea de pământ cu Parlamentul suveran al României, dar nu sunt la curent cu ceea ce, de fapt, s-a întâmplat în forul legiuitor al acestei țări. Am să le spun eu câte ceva.

Supravegherea în masă

România a făcut și face obiectul unor experimente. Cum a fost de pildă într-un trecut nu prea îndepărtat, în anii stalinismului, experimentul Pitești. În prezent, avem experimentul DNA. Și simultan mai avem și experimentul supravegherii în masă a românilor. Cât de nocive sunt asemenea practici este destul de ușor de evaluat. De ce anume am devenit un laborator de cobai mai întâi al Estului și, acum, al Vestului, iată o întrebare pentru care merită să facem efortul de a găsi un răspuns.

Inteligență marca SRI

Domnul Marincea ne anunță că investigațiile au ajuns la un alt nivel. După atât de multe zile și nopți, în care presupun că agenții SRI au gândit neobosit, fiind ajutați de Ministerul de Interne și Procuratură, care sunt organe de investigații, ne comunică următoarele.

Discordie pe frontul radicalilor liberi

Adevărata noutate constă în faptul că s-a putut observa cât de dezbinat este frontul #Rezist. Opoziția civică, la fel ca și opoziția politică.

Sub greutatea crimei

Sub greutatea acestui omor, săvârșit în ziua de Crăciun, am trăit până acum. Și nu sunt motive care să sugereze că vom ridica asasinatul de pe conștiința românilor. Și că îl vom atribui adevăraților responsabili.

Palatul Victoria va fi luat cu asalt

Pe aceleași rețele de socializare a fost făcută o paralelă între evenimentele din decembrie 1989 și ceea ce urmează în România acestui sfârșit de an.