marţi, 21 noiembrie 2017

Finalul unui sezon 'mai altfel'

Finalul unui sezon 'mai altfel'

Constanța e de departe de a fi terra nuda pentru muzica și artele clasice. Aș menționa în primul rînd unicul Teatru de Balet al maestrului Danovski, apoi Orchestra Simfonică fondată de Paul Staicu și nu în ultimul rînd venerabila Operă (fostul Teatru Liric) care le-a înglobat și pe primele două.

Dar evenimentele populare cu muzică clasică, gen Proms sau Festival d'Estate au fost rare pe malul mării. În Italia de pildă, în fiecare vară, aproape toate comunele mari, ca să nu mai zic de orașe, organizează în piața publică genul ăsta de concerte, pe banii municipalității, gratuite, pentru publicul larg. Teatrul Liric din Constanța a participat, în anii '90, la multe astfel de turnee, profitabile și pentru intituție, și pentru muzicieni. Nu în teatre de vară, nu în săli, ci în piața centrală sau - iarna, de sărbători - în principala bazilică.

De ce Constanța a fost văduvită de astfel de evenimente? Probabil chestie de gust a foștilor edili sau teama că așa ceva nu va ''prinde'', într-un oraș turistic subjugat de cluburile din Mamaia și mai nou de Festivalul de hipstereală Neversea. Uite că prinde! Printre turiști și constănțeni mai sunt și oameni care vor să asculte așa ceva, ba și blues, jazz și rock, dacă se poate. Sigur că cei mai mulți dintre cei prezenți duminică la concertul Sarah Chang din Piața Ovidiu n-au fost în viața lor într-o sală de concert (și nici nu merge fi vreodată), nu ascultă așa ceva acasă - nici pe CD, nici la Radio Muzical/Cultural) și nu știu că între părțile componente ale unui concert/simfonii NU se aplaudă. Doar la finalul lui. E normal, cei mai mulți știu Anotimpurile lui Vivaldi doar din ilustrațiile unor documentare despre natură, de la TV...

Unii au mai fost deranjați de organizarea concertului, cu un perimetru îngrădit de scaune, cu garduri de protecție, cu invitații și o zonă mai în spate și pe laterale, în picioare. Aranjament CLASIC în toată lumea, pentru astfel de evenimente mai pretențioase, mai ales cînd ai artiști de talie mondială, care solicită un perimetru de securitate și anumite condiții de desfășurare. Altminteri, într-o foială continuă, un du-te vino de gură-cască și oameni ajunși întîmplător în fața scenei, artiștii - mai ales de talia Sarei Chang - ar refuza să cînte. Dar lucrurile astea, frustrante pentru unii, se învață. Cum poate se va învăța și respectarea dress codului anunțat de organizatori (black & white), temperarea copiilor mici mai gălăgioși și aplauzele aiurea, care au amuzat-o pe marea violonistă. Dar se-ntîmplă și pe la case mai mari, pe unde-au mai făcut răvășitul oilor ''artiști'' ca Andre Rieu și Richard Clayderman...

Sigur, cu o orchestră mai valoroasă, mai închegată, cu un dirijor mai experimentat, se putea și mai bine. Dar evenimentul în sine, inclusiv cu grandiosul foc de artificii de la final, o adevărată coregrafie, rămîne unul excepțional. Care a marcat încheierea unui sezon estival mai diversificat, mai altfel. Și cu siguranță, la anul se poate și mai bine.

Comenteaza aceasta stire

'Politically Correct' despre isteria autonomiei lui Kelemen Hunor

Aspirațiile minorității maghiare privind obținerea autonomiei teritoriale este un gest cu o importantă semnificație politică, dar utopic din punct de vedere practic.

Politically Correct: despre 'Casa din Brazilia' și 'Dansul Pinguinului'

Dezamăgitor și debusolant e să urmărești, zilele astea, emisiunile postului CNN din România, adică Antena 3. Prima fake news pe care această televiziune a „servit-o“ populației s-a numit „Casa lui Dragnea din Brazilia“, un reportaj prin care s-a încercat să se acrediteze ideea că Liviu Dragnea ar avea o casă în Brazilia. Ca și voi, eu nu am habar dacă președintele PSD are sau nu o proprietate în Brazilia. Conform declarației de avere disponibilă pe site-ul Camerei Deputaților, Liviu Dragnea nu deține nici o proprietate în Brazilia, iar până la proba contrarie, sau până la o dovadă palpabilă, care să contrazică această declarație, trebuie să îl credem pe cuvânt.

Loteria Etnică a Vizelor
De Sorin-Lucian Ionescu 2 noiembrie 2017

''Diversity Immigrant Visa - Green Card Lottery'', cunoscută drept Loteria Vizelor este un program derulat de Departamentul american de Stat, prin care se eliberează aproximativ 50.000 de vize pe an de rezidență permanentă. Aplicanții sunt inițial aleși la întîmplare de computer, prin tragere la sorți, după care încep să funcționeze diferite filtre, numai de ei știute.

Politically Correct sau 'echidistanți' până la lacrimi!

Când vorbește despre taxa de mediu pusă pentru circulația autoturismelor în centrul Londrei, Digi 24 vorbește despre necesitatea scăderii emisiilor de dioxid de carbon, de cum trebuie să salvăm planeta, despre cum trebuie protejați cetățenii și despre pericolul inhalării dioxidului de carbon, fenomen care o amenință nasol pe regină. În schimb, atunci când vorbește despre o taxă asemănătoare, aplicabilă pentru centrul Bucureștiului, aceasta devine 'un nou bir', 'împovărare fiscală suplimentară a șoferilor' etc. Care va să zică, abordarea chestiunii ține de modul în care te afectează, de clișeele pe care se pliază știrile mestecate sau de cine conduce respectiva urbe și de cum poziționăm demersul de informare publică, recte pro sau împotriva PSD?

Fake news.ro și Milițienii Opiniei

De două zile, mai mulți cetățeni cu drepturi mă critică, îmi dau lecții, îmi adresează scrisori deschise, mă înjură, mă blestemă, mă amenință și multe alte asemenea. Se fac articole de presă (?!), emisiuni tv, o întreagă isterie. Și toate acestea, nu pentru ce am spus sau ce gândesc. Ci, pentru ce a spus un site de presupuse știri că aș fi spus.

Cenzura facebook

Felul absolut partinic în care Facebook înțelege să-și facă meseria de jandarm pe tarlaua proprie este revoltător și produce consecințe.

Mesaj către preoți: 'Atenție, trec jurnaliști!'
De Eugen Tănăsescu 27 octombrie 2017

Recent, am fost la Craiova, la un simpozion cu o temă interesantă „Discurs și retorică în societatea contemporană", organizat de Mitropolia Olteniei în parteneriat cu Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”, simpozion integrat într-o manifestare mai amplă, a X-a ediție a Conferinței Internaționale „Stat și societate în Europa”.