joi, 23 mai 2019

Iarna protestelor: viața scumpă și grea și regimurile cu tendințe totalitare îi scot pe oameni în stradă în UE și în țările din jur

Iarna protestelor: viața scumpă și grea și regimurile cu tendințe totalitare îi scot pe oameni în stradă în UE și în țările din jur

Boom-ul economic record din ultimii ani din Europa și din alte părți ale lumii a lăsat locul marii încetiniri, care pune presiune pe cei la care prosperitatea nou creată n-a ajuns sau acolo unde guvernele au investit mai mult în consolidarea propriei puteri, scrie Ziarul Financiar.

În iunie, autoritățile de la Chișinău au reacționat rapid, cedând, la presiunea protestelor șoferilor contra scumpirii benzinei și motorinei. Benzina se scumpise cu 25% într-un an, în condițiile în care Republica Moldova este considerată cea mai săracă țară din Europa.

Pe 17 noiembrie are loc primul act al deja celebrelor proteste ale „vestelor galbene“ din Franța, și ele aprinse de scumpirea carburanților. Franța nu este o națiune săracă, însă boom-ul economic din ultimii ani i-a ocolit pe unii francezi, mai ales pe cei de la periferii. Weekendul trecut a marcat al cincilea episod al demonstrațiilor franceze, presărate cu scene violente și perturbatoare. Președintele Emmanuel Macron, cu populari­tatea în scădere, a cedat în cele din urmă, dar, spun unii, prea târziu.

n paralel cu filmul „vestelor galbene“ s-au făcut auzite și protestele șoferilor bulgari contra creșterii prețurilor benzinei și motorinei. Mai multe weekenduri la rând demons­trațiile s-au răspândit în aproape 20 de orașe, iar participanții au blocat drumuri principale. S-a vorbit de un cartel al prețurilor carburanților, dominat de Lukoil, care deține singura rafinărie de petrol din Bulgaria - LUKOIL Neftochim Burgas - și operează mai multe rezervoare de petrol în această țară. Autoritățile antimonopol au promis că vor cerceta practicile prin care retailerii de com­bustibil stabilesc prețurile.

 
 

Ecourile vestelor galbene s-au auzit în Belgia, unde în toamnă protestatarii au încercat să blocheze un depozit al Lukoil, în Olanda, în Germania, în Polonia, unde un grup de fermieri a blocat o autostradă pentru a cere compensații pentru porcii pe care au fost obligați să-i ducă la abator, și mai recent chiar în Turcia.

În Serbia, iarna a început cu mii de persoane adunate într-un marș prin Belgrad contra unui atac asupra unui politician de opoziție. Sâmbăta trecută, mii de sârbi s-au adunat din nou în capitala țării pentru a protesta împotriva a ceea ce ei consideră că este regimul autocrat al președintelui Aleksandar Vucic, fost responsabil cu propaganda pentru președintele Iugoslaviei și apoi al Serbiei Slobodan Miloșevici, condamnat de Tribunalul Internațional al Națiunilor Unite pentru crime împotriva umanității în războaiele din Iugoslavia și Kosovo. Demonstranții au cerut demisia lui Vucic, alegeri corecte și o presă liberă. În urma primelor proteste, de pe 8 decembrie, președintele a spus că nu va ceda, chiar dacă în stradă vor ieși cinci milioane de persoane, potrivit bne IntelliNews. De asemenea, presa locală l-a citat spunând că ar putea cere noi alegeri generale anticipate în primăvara anului viitor. Deși partidul său este de mult timp cel mai mare din parlamentul Serbiei, Vucic a mai recurs la astfel de manevre pentru a-și întări poziția. Protestele ar veni când tensiunile cu Kosovo cresc. La protestele din weekend a participat și primarul Belgradului, Dragan Djilas. Fost naționalist radical, Vucic spune acum că vrea să aducă Serbia în Uniunea Europeană, notează Deutsche Welle.

 

În Ungaria, duminică a fost a patra zi de proteste din ultimele cinci. Demonstrațiile din weekend au devenit cea mai închegată și susținută manifestare de opoziție față de politicile premierului Viktor Orban de când acesta a venit la putere, în urmă cu opt ani. Protestele au început miercuri ca reacție la două legi, una care forțează angajații să lucreze până la 400 de ore suplimentare pe an, iar cealaltă care permite crearea unui sistem de justiție paralel ce subminează sever principiul independenței puterii judecătorești, scrie The New York Times. Până duminică, demonstrațiile au devenit un protest general contra guvernării tot mai autocrate a premierului Orban. Acesta a fost reales în aprilie cu aproape 50% din voturi în alegeri despre care observatorii au spus că au fost libere, dar nu și corecte. Aliații premierului controlează massmedia și sectoare importante din economie. În weekend, analiștii au fost uimiți de unitatea de care au dat dovadă protestatarii, ceva rar în Ungaria, unde opoziția politică este foarte slabă. Demonstranții au fost rapid etichetați ca agenți ai fostului investitor americano-maghiar George Soros de ziarele și televiziunile controlate de aliații lui Orban. Televiziunea publică, "fabrica de minciuni“ după cum o descriu protestatarii, a devenit un simbol al guvernării Orban.

Ca un ecou la mișcarea “Vestelor Galbele“ din Franța, mii de turci au demonstrat duminică contra scumpirii traiului, spunând că refuză "să plătească prețul crizei economice“, scrie AFP. Protestele s-au concentrat în sudul și sud-estul țării. Oamenii au acuzat mai ales creșterile puternice ale prețurilor din ultimele luni. Situația economică din Turcia s-a degradat mai ales din cauza prăbușirii lirei turcești pe fondul unor tensiuni diplomatice între Ankara și Washington în această vară și al reacțiilor piețelor la politicile economice ale guvernului. În noiembrie, inflația a atins un ritm anualizat de 21,6%, nivel ușor mai slab decât în luna anterioară. Presa turcă a acordat o acoperire largă mișcării „vestelor galbene“ din Franța, iar președintele turc Recep Tayyip Erdogan, acuzat de reprimarea brutală a libertății de expresie, a criticat dur „violența disproporționată“ a forțelor de ordine din Paris contra demonstranților.

 

Comenteaza aceasta stire

The Guardian: Tendințe extremiste - clivajele puternice de pe harta politică a Europei
De Mediafax 19 mai 2019

Formațiunile extremiste, în principal cele care critică Uniunea Europeană, ar putea obține rezultate bune în scrutinul europarlamentar, deși este dificil de anticipat dacă vor putea forma un grup politic coerent în viitoarea legislatură a Parlamentului European, comentează publicația The Guardian.

Olanda a câștigat finala concursului Eurovision 2019!
De Mediafax 19 mai 2019

Reprezentantul Olandei, Duncan Laurence, cu piesa "Arcade", a câștigat finala concursului Eurovision 2019, care a avut loc sâmbătă seară, la Expo Tel Aviv ((International Convention Center), din Israel.