vineri, 24 mai 2019

Kovesi, judecată de procurorii CSM pentru că și-ar fi desemnat consilierul judecător să facă controale!

Kovesi, judecată de procurorii CSM pentru că și-ar fi desemnat consilierul judecător să facă controale!

 Inspecția Judiciară a constatat în urma unor verificări că procurorul șef al DNA a comis două abateri disciplinare după ce și-ar fi delegat consilierul judecător, Dana Tițian, să efectueze controale la două servicii teritoriale. Raportul a fost transmis Secției pentru Procurori a CSM.

"București, 11 aprilie 2018. Inspecția Judiciară a exercitat acțiunea disciplinară față de doamna Laura Codruța Kovesi, procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție („DNA”) pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute:

- de art. 99 lit. g) din Legea nr. 303/2004, respectiv „nerespectarea dispozițiilor procurorului ierarhic superior date în scris și în conformitate cu legea” constând în aceea că a încălcat cu știință dispozițiile art.7 alin.(3) din Ordinul nr. 5/12.01.2016 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care se referă la competența de a dispune și a efectua controlul tematic: „controlul pentru situații deosebite și controlul tematic se dispun de către conducătorii unităților de parchet și se realizează de către aceștia în mod direct sau prin procurori anume desemnați", prin desemnarea consilierului procurorului șef al DNA, judecător detașat, aflat într-o vădită stare de incompatibilitate pentru efectuarea controlului tematic la două servicii teritoriale.

- de art. 99 lit. m) teza a II a din Legea nr. 303/2004, respectiv „nerespectarea în mod nejustificat (...) a altor obligații cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente” constând în aceea că, pentru efectuarea aceluiași control tematic, a încălcat cu știință dispozițiile art. 65 alin.(3) din Legea nr. 304/2004, republicată și modificată, transpuse în dispozițiile art. 7 lit. s) din Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, care se refera la atribuțiile procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție și prevede că acesta : „exercită controlul asupra activității procurorilor și a întregului personal din subordine, direct sau prin procurori anume desemnați;", prin desemnarea consilierului procurorului șef al DNA, judecător detașat, aflat într-o vădită stare de incompatibilitate", transmite Inspecția Judiciară (IJ), printr-un comunicat de presă.

"Prin încălcarea regulamentului și desemnarea, în calitate de membru al echipei de control, a unui magistrat aflat într-o stare obiectivă și vădită de incompatibilitate, s-a adus atingere principiilor legalității, imparțialității și regulilor fundamentale (prevăzute de articolele 1 alin. 5, 16 alin. 1 și 2, 20, 21 alin. 3, 132 alin. 1 din Constituția României, art.5 din Legea nr.303/2004 rap.la art. 58 alin.(3) din Legea nr.303/2004 și art.65 alin.(3) din Legea nr.304/2004), precum și prestigiului și credibilității actului de justiție în înfăptuirea căruia a fost implicată Direcția Națională Anticorupție", potrivit IJ.

Raportul Inspecției a fost transmis Secției pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii.

Anterior, inspectorii au făcut o altă verificare în urma căreia au constatat alte abateri disciplinare în ceea ce o privește pe Laura Codruța Kovesi.

Una dintre abaterile disciplinare ale procurorului șef al DNA, constatată de inspectori, se referă la înregistrările apărute în spațiul public, din timpul unei ședințe de lucru, pe data de 18 iunie 2017.

"Procurorul șef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii si credibilității instituției, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare „cu miniștri”, de impact mediatic, și-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv și general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 și a folosit exprimări inadecvate la adresa Curții Constituționale și a unui judecător al Curții Constituționale, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile în funcție de care se prioritizează soluționarea dosarelor este impactul mediatic al acestora și calitatea oficială a persoanelor cercetate", spuneau inspectorii, într-un comunicat de presă, în ianuarie.

Potrivit sursei citate, Kovesi a folosit "față de colegii procurori un ton superior și agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică și deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare și a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremației Constituției și a legilor, precum și a imparțialității procurorilor".

O altă încălcare a legii se referă la un e-mail trimis de procurorul șef, în care, spun inspectorii, "a adoptat o atitudine nedemnă, folosind la adresa procurorilor cuvinte si expresii cu un conținut vădit denigrator, insultător și amenințător, respectiv „lași”, „bârfitori”, „infractori”, făcând cunoscut acestora faptul că „există deja un cerc de suspecți” ,cu referire la un dosar penal, încălcând astfel obligația de rezervă și normele de conduită atașate profesiei de magistrat".

De asemenea, Inspecția Judiciară susținea că Laura Codruța Kovesi ar fi încălcat Regulamentul de ordine interioară al DNA, "care se referă la atribuțiile procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție și prevede că acesta : „urmărește repartizarea cauzelor sau, după caz, repartizează cauze în raport cu criterii obiective precum specializarea și pregătirea procurorului, volumul de activitate, complexitatea și operativitatea soluționării cauzelor, conflictele de interese sau incompatibilitățile în exercitarea funcției”, prin desemnarea în calitate de procuror de caz a unui magistrat care se afla într-o vădită stare de incompatibilitate".

În cadrul acestei acțiuni este vizat și adjunctul procurorului șef al DNA, magistratul Marius Iacob. Acesta ar fi săvârșit abaterea disciplinară prevăzută de articolul care reglementează „nerespectarea îndatoririi de a se abține atunci când judecătorul sau procurorul știe că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abținerea sa..” "constând în aceea că a efectuat acte de urmărire penală fără a formula declarație de abținere, deși se afla, în mod vădit, în situația de incompatibilitate prevăzută de art. 64 alin.1 lit. f, cu referire la art. 65 alin.1 și art. 66 Cod procedură penală".

Comenteaza aceasta stire

REFERENDUM 2019. Prezența la vot la cele șapte referendumuri naționale de după 1989
De Agerpres 21 mai 2019

Cea mai mică prezență la un referendum național post-decembrist s-a înregistrat la cel pentru redefinirea familiei, organizat în zilele de 6 și 7 octombrie 2018. Astfel, din totalul de 18.279.011 persoane înscrise în listele electorale permanente, au participat la vot 3.857.308 persoane (21,10%), din care 3.531.732 persoane (91,56%) au răspuns "DA" la întrebarea "Sunteți de acord cu legea de revizuire a Constituției României în forma aprobată de Parlament?", un număr de 249.412 persoane (8,44%) au răspuns "NU", iar 76.111 (1,97%) au fost voturi nule.

Summitul de la Sibiu. Decizii cruciale: Se propune schimbarea Tratatului de la Lisabona
De Mediafax 9 mai 2019

Președintele Klaus Iohannis are programată, începând cu ora 18.00, o conferință de presă comună cu Președintele Consiliului European, Donald Tusk, și cu Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. De asemenea, în agenda lui Iohannis figurează o îÎntâlnire cu reprezentanții Forumului Democrat al Germanilor din România, cu participarea Cancelarului Republicii Federale Germania, Angela Merkel.

Campania electorală pentru alegerile europarlamentare din 26 mai a început - ORDINEA partidelor pe buletinele de vot
De Neptun TV 27 aprilie 2019

În campania electorală, candidații, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, precum și cetățenii au dreptul să își exprime opiniile în mod liber și fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marșuri, precum și prin intermediul mass-mediei. Organizarea mitingurilor, adunărilor și marșurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de legislația în vigoare. Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept. În unitățile militare, în unitățile de învățământ, în timpul programului de învățământ, în sediile reprezentanțelor diplomatice, precum și în penitenciare, acțiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise.

26 mai, referendum pe Justiție. Ce implică și cum poate fi validat
De Neptun TV 26 aprilie 2019

Românii sunt așteptați, pe 26 mai, să răspundă, la referendumul declanșat de președintele Klaus Iohannis, la două întrebări din domeniul justiției. Pentru a putea fi validat, trebuie să participe cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente.