joi, 22 februarie 2018

La DNA, politică de la un cap la altul

La DNA, politică de la un cap la altul

Este cu neputință să mai existe vreun concetățean cât de cât bine intenționat și care să nu constate astăzi caracterul politic al unora dintre cele mai importante operații DNA.

Mega escrocheria Microsoft a debutat politic sub aspectul anchetelor penale și s-a stins lamentabil, tot politic. Iar doamna Laura Codruța Kovesi, indiferent ce explicații abracadabrante ne dă, nu a avut încotro. A fost pur și simplu în situația de a pune capacul și de a suna stingerea peste furtul secolului.

Să ne reamintim. Nu procurorii, ci presa a semnalat, încă de la bun început, că se punea la cale un furt de mari proporții din banii publici. Un furt căruia i-au căzut victimă aproape toate ministerele. Practic, întreaga administrație publică a statului român care utiliza computere trebuia să cumpere în acest scop licențe. Existau variante. Dar a fost aleasă multinaționala Microsoft. Pentru că ea a propus și a construit cel mai convenabil mecanism de șpagă.

Aproape toate instituțiile statului român, de la Ministerul Învățământului până la Ministerul de Interne, au cumpărat la suprapreț – unii mai îngăduitori spun fără discount – licențe Microsoft, iar în total suma astfel sifonată, așa cum a estimat presa de la bun început, s-a ridicat la circa 400 de milioane de euro. De acest ”beneficiu” a profitat în primul rând Microsoft, ca persoană juridică, ca și prin reprezentanții ei, KPMG, principalul consultant și arhitectul mega-escrorcheriei, direct și prin reprezentanți, miniștrii secretari de stat corupți, partide politice și oameni politici, intermediari. Sumele colosale sifonate astfel s-au transformat în instrumente prin care au fost corupți alegătorii, în special la prezidențialele din 2009, dar și la alegerile parlamentare. Banii negrii s-au vânturat prin conturi, prin sacoșe și prin sediile partidelor politice și șefilor de campanie.

Într-un târziu, după multe semnale de alarmă lansate de presă, în fine, s-au pus în mișcare, vrând-nevrând, și procurorii. Iar anchetele au intrat într-o turație maximă abia în momentul în care se pregăteau ultimele alegeri prezidențiale și sistemul, pentru a-i face loc lui Klaus Iohannis, trebuia să curețe cât mai mulți reprezentați ai PSD. Și deloc întâmplător, în întreaga perioadă în care s-a derulat mega-escorcheria, cei mai mulți aflați la butoanele administrației publice erau membrii ai acestui partid. Așa s-a declanșat în cele din urmă ancheta DNA. Dar cum a fost ea oprită?

Dintr-un total de circa 400 de milioane furați, procurorii DNA nu au reușit decât să ia urma câtorva zeci de milioane, iar dintre aceștia, până în prezent, doar 8 milioane de euro au fost recuperați de stat. Declanșată din rațiuni politice, ancheta penală nu putea să nu fie profund alterată în conținutul ei. Și, ca de obicei, s-au încălcat cu nemiluita norme penale și ale procedurii penale. Tocmai fiindcă a fost politică, ancheta a fost spartă prin numeroase disjungeri, astfel încât în loc să avem un dosar cap-coadă, au fost create de-a lungul timpului patru dosare Microsoft, în primul fiind identificat acarul păun, respectiv Gabriel Sandu, fost ministru al Telecomunicațiilor, care a și fost aruncat după gratii. În ceea ce-i privește pe ceilalți miniștri, ancheta și cele patru dosare Microsoft au fost utilizate drept mijloace de compromitere, de presiune și de șantaj politic.

De ce au fost totuși închise aceste dosare, chiar în situația în care multe dintre infracțiuni au fost continuate până în zilele noastre, astfel încât prescripția nu avea cum să opereze pretutindeni, așa cum ne-a informat șefa DNA, doamna Laura Codruța Kovesi? Dintr-un motiv foarte simplu. Care este tot politic. Atât de politic, încât ar putea dinamita relația noastră cu Marele Licurici. Dosarul Microsoft, deschis la comandă politică, a fost închis cu promtitudine, tot la comandă politică, atunci când informațiile devenite publice au condus atât la KMPG, cât și la personaje aflate în spatele Microsoft. Cu alte cuvinte, atunci când s-a ajuns la doi ambasadori ai Statelor Unite, la ambasadorul Germaniei și la ambasadorul Olandei. Atunci când denunțurile detaliate cu subiect și predicat, cu punerea pe masă a probelor care nu mai puteau fi eliminate din dosare, s-au concertizat în denunțurile lui Gabriel Sandu împotriva respectivilor ambasadori. Care au făcut trafic de influență, au amenințat și au șantajat, obligând autoritățile statului român să facă plăți ilegale, în baza unor contracte ilegale. Și atunci când aceste denunțuri au fost trimise președintelui Statelor Unite, Donald Trump, procurorului general al Statelor Unite, Congresului și FBI-ului din Statele Unite.

Un veritabil tăvălug, care nu mai putea fi oprit decât pur și simplu prin închiderea dosarelor. În oglindă, s-a procedat identic într-o altă mega-escrocherie, semnalată tot de presă, EADS – asigurarea sistemelor de pază electronică – unde pe un mecanism asemănător, dovezile s-au îndreptat împotriva unor mari concerne germane, dar și împotriva unor oficiali ai statului german. Când s-a ajuns atât de departe, dosarul s-a închis. De această dată la comadă politică din Germania. Procurorii de la Berlin au constatat pur și simplu că nu s-au săvârșit infracțiuni. Nu pe teritoriul Germaniei. Și, din nou, dosarele au fost închise la București și astfel demnitari corupți ai staului român au scăpat nepedepsiți. Și cu banii luați.

Sunt extrem de curios să văd cine mai iese în stradă acum pentru a o apăra pe Laura Codruța Kovesi și pentru a șterge aceast uriașă murdărie de pe obrazul DNA.

Comenteaza aceasta stire

Alba-neagra pe Justiție

Desigur, niciuna dintre aceste negocieri nu este transparentă. Și toți protagoniștii sunt convinși că decizia privind cariera profesională a șefei DNA este una politică. Și, astfel, situația și viitorul unei instituții se joacă la alba-neagra.

Nürenbergul românesc

Comparația, din păcate, se oprește aici. La Nürenberg a avut loc o judecată exigentă, dar dreaptă, care a închis unul dintre cele mai urâte capitole ale istoriei. La București, a început o mare mascaradă.

Reușește Iohannis unde eșuează Merkel?

Ceea ce nu i-a reușit atâta timp lui Merkel, s-ar putea însă să-i iasă la socoteală lui Klaus Iohannis. Care este pe cale să bată palma cu Stânga politică. Dacă nu cumva a și făcut-o. Pentru moment, în secret.

Face Klaus Iohannis o combinație în trei?

Și că a această discuție ar urma să fie invitată și doamna Laura Codruța Kovesi. Dacă se întâmplă așa ceva, atunci, din nou, puterea la cel mai înalt nivel din această țară este absolut originală. Adică președintele face o nemaivăzută.

O schimbă sau nu o schimbă?

În care este implicat viitorul unor personaje importante, cum este Liviu Dragnea sau Klaus Iohannis, dar și modul în care va decurge confruntarea politică între Stânga și Dreapta. Ca să nu mai vorbim despre factorul extern, aflat și el pe terenul de joc.

Laura Codruța Kovesi, la un capăt de drum

Din această perspectivă, întreaga societate românească este extrem de tensionată. Și, inevitabil, există din toate direcțiile opinii controversate sau chiar scandaloase.

De ce nu cedează DNA Prahova?

O lipsă de reacție din partea celor responsabili ar fi fost fatală. O lipsă de reacție ar fi însemnat nici mai mult nici ai puțin decât recunoașterea integrală a acuzațiilor aduse, ceea ce ar fi echivalat cu depunerea armelor. Operațiune urmată imediat de demisii în lanț, începând cu Laura Codruța Kovesi și mergând până a nivelul structurilor locale.

Scapi de cangrenă doar cu bisturiul

Este deja târziu și mă mir că până acum domnul Tudorel Toader, ministrul Justiției, care în mod constituțional este împuternicit să ia această măsură, nu i-a solicitat președintelui Klaus Iohannis demiterea Laurei Codruța Kovesi.

Prezidențiale fără Klaus Iohannis

Mă număr printre foarte puținii analiști ai vieții politice care au avansat teza conform căreia Klaus Iohannis va renunța de bună voie și nesilit de nimeni la un al doilea mandat.

Infracțiunea de serviciu

Este vorba de faimosul abuz în serviciu. Presupun că acest fenomen nemaîntâlnit ar fi trebuit să-i pună pe gânduri și pe cei câțiva juriști de marcă din Parlamentul României. În mod straniu însă, nimeni nu pornește de la această premiză pentru ca, făcând o analiză, să identifice cele mai bune soluții de viitor.

România arsă pe grătarul UE

În vorbe sau chiar prin proceduri concrete. Iar promotorii schimbărilor legislative au fost din nou incapabili să prevină ofensiva antiromânească și la fel de incapabili să treacă la contraofensivă.

La DNA, politică de la un cap la altul

Mega escrocheria Microsoft a debutat politic sub aspectul anchetelor penale și s-a stins lamentabil, tot politic. Iar doamna Laura Codruța Kovesi, indiferent ce explicații abracadabrante ne dă, nu a avut încotro. A fost pur și simplu în situația de a pune capacul și de a suna stingerea peste furtul secolului.

A văzut și Iohannis statul paralel

Președintele Klaus Iohannis a avut o intervenție publică, prin care a contestat vehement existența statului paralel. Ceea ce este însă absolut straniu este că el însuși, și asta încă de la începutul mandatului, a pus umărul la edificarea unui stat paralel. Și a făcut-o nu în puterea nopții, ci ziua, în amiaza mare. Printr-un document oficial supus adoptării Parlamentului României. Acest document există. El se numește Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019. Iar acolo este prezentat pe larg conceptul statului paralel, avut în vedere de Klaus Iohannis.

Tabelul rușinii

Publicăm o situație pe care am intitulat-o ”tabelul rușinii”. Pe bună dreptate. Se va vedea cum România a fost până acum umilită în raport cu alte state în ceea ce privește numărul de europarlamentari raportat la numărul de cetățeni. Vom putea observa cum și în viitor această situație va continua, grație prestației lamentabile a președintelui Klaus Iohannis la ultimul Consiliu European.

Cum reparăm ce a stricat Iohannis?

Solicitând ca, pe cale judecătorească, Forumul Democrat al Germanilor din România să fie declarat ”succesorul de drept a tuturor instituțiilor și organizațiilor germane care au fost desființate prin constrângere”, Klaus Iohannis a solicitat de fapt ca FDGR să devină succesorul Grupului Etnic German, organzație declarată criminală și scoasă în afara legii în 1944.

Iohannis îl reîncarnează pe Hitler

În consecință, în 1999 s-a dispus retrocedarea către FDGR a întregului patrimoniu intrat în posesia statului în 1948. Grupul Etnic German, care fusese creat în 1940, la presiunea Berlinului, printr-un decret semnat de mareșalul Ion Antonescu și având drept purtător de cuvânt Partidul Nazist, i-a transformat pe etnicii germani în luptători SS, circa 80.000 și a sfârșit prin a fi declarat drept organizație criminală de către Puterile Aliate, atât prin Tratatul de Pace cât și prin Convenția de Armistițiu.

Nucleara lui Golban pe capul lui Iohannis

Profesor doctor Radu Golban, stabilit în Elveția și autor al mai multor tratate de economie, lansează o adevărată bombă nucleară împotriva lui Klaus Iohannis. El a apelat la doi reputați specialiști din Germania și din Elveția în drept internațional public, iar aceștia au elaborat ample expertize prin care demonstrează că România a încălcat în mod flagrant atât tratatul de pace încheiat de Marile Puteri după cel de-al Doilea Război Mondial cât și Convenția de Armistițiu. Nici măcar fosta Germania Federală sau Uniunea Sovetică nu și-au permis în timpul Războiului Rece să ignore aceste documente internaționale.

Obiectivul ratat

Dar, înainte de toate, ar trebui să vedem dacă țintele alese de liberali sunt sau nu cele corecte. Dacă nu care cumva aceștia aleargă după cai verzi pe pereți.

Coșmarul Vestului – emanciparea Estului

În ce scop? Ce urmărește Vestul? De ce pentru vestul Europei emanciparea estului Europei reprezintă un coșmar?

Guvernul longeviv

Pentru a avea o imagine completă a ceea ce s-a întâmplat și pentru a vedea cum ar putea deveni longeviv al treilea Guvern, cel al doamnei Viorica Dăncilă, este indispensabilă o abordare mai profundă a situației politice de la noi. Din perspectiva diviziunii muncii. Între Executiv, partid și Parlament.

O miză excesiv de mare

Între opoziție și putere. Între multinaționale și PSD. Iar în plan extern acest front a fost transferat pentru început la Bruxelles. Urmează să primim și o nouă reacție de la Washington. Se joacă pe Legile Justiției din România excesiv politic în plan intern și excesiv geopolitic în plan extern.