vineri, 23 februarie 2018

Laura Codruta Kovesi si lovitura de pedeapsa

Laura Codruta Kovesi si lovitura de pedeapsa
 

 Mircea Negulescu, faimosul procuror de la Ploiesti, a lovit naprasnic. Imaginea institutiei pe care o reprezinta a fost, in mod brutal, manjita cu noroi. Iar pentru sefa DNA, doamna Laura Codruta Kovesi, scandaloasele inregistrari difuzate in seara zilei de marti reprezinta o palma usturatoare. Din mai multe motive.

Nu trebuie sa fi specialist in drept pentru a observa, ascultandu-l vorbind pe procurorul DNA Mircea Negulescu, zis si Portocala, ca acesta, dupa cum marturiseste singur, se face vinovat de incalcarea grava a mai multor articole din legea penala. A invatat un om cercetat de catre un alt procuror sa nu isi marturiseasca fapta. A facut presiuni asupra sotiei acestuia pentru ca omul sa retraga o plangere penala pe care o depusese impotriva procurorului. S-a dat peste cap pentru a divulga numele unui martor protejat. Si mai sunt si altele.

Cel care l-a facut zdreanta, la propriu, pe procurorul general al Romaniei, acelasi Negulescu, se lauda ca a bagat o buna parte din aceasta tara dupa gratii. A mai aparut o inregistrare a sa. Nu chiar atat de penala, dar in orice caz extrem de scandaloasa. Iar doamna Laura Codruta Kovesi, marea sa sefa de la Bucuresti, intrebata fiind care este opinia sa referitoare la comportamentul, la limbajul si la faptele acestui subordonat, i-a facut lui Negulescu un veritabil elogiu. A vorbit despre el ca despre un simbol al DNA. Un om emblematic pentru procurorii mai tineri ai institutiei, extrem de determinati sa faca dreptate. Si extrem de eficienti. A lipit acest timbru pe frontispiciul DNA. Negulescu a devenit emblematic pentru institutie, intrucat niciun alt procuror din subordinea doamnei Kovesi nu a mai beneficiat vreodata de un asemenea elogiu.

Astfel incat uluitoarea inregistrare de 100 de minute reprezinta o lovitura negativa de imagine, de proportii inca nemaiintalnite in istoria recenta a Romaniei. Si asta se intampla in plina campanie de imagine, in plan intern si extern, a sefei DNA. O campanie despre care multi afirma ca are o finalitate prezidentiala.

Laura Codruta Kovesi primeste o lovitura naprasnica ce poate fi interpretata si ca o lovitura de pedeapsa.

Ce poate face, in acest moment, seful DNA? Si ce nu poate face? Ce ar trebui sa faca si nu prea face seful ierarhic al doamnei Kovesi, procurorul general al Romaniei, despre care Negulescu afirma ca este o zdreanta?

Doamna Kovesi, in mod normal, ar trebui sa asculte aceasta inregistrare, sa se convinga ca este autentica si, constatand ca ea insumeaza cateva autodenunturi ale lui Negulescu, sa il suspende imediat din functie si sa ordone cercetarea penala a acestuia. O asemenea decizie insa i-ar da literalmente in cap cu propria firma. Pentru ca, daca Negulescu este un procuror exemplar, asa cum doamna Kovesi l-a prezentat opiniei publice de curand, daca el este emblematic pentru imaginea DNA, asa cum a sustinut sefa institutiei, atunci aceasta doamna ar trebui sa recunoasca implicit ca DNA, in intregul sau, este croit dupa chipul si comportamentul lui Negulescu. Ei bine, aceasta recunoastere nu poate sa o faca cu niciun chip doamna Kovesi. Si atunci nu i-ar mai ramane decat o singura solutie onorabila inainte de a-l elibera din functie si de a declansa cercetarea penala a lui Negulescu. Si anume ca doamna Kovesi sa recunoasca deschis ca s-a inselat grav asupra acestui om. Cu alte cuvinte, ca a scapat haturile din maini si nu prea mai stie bine ce se intampla in interiorul institutiei pe care o conduce. O asemenea recunoastere ar apropia-o periculos de o demisie.

Argumentele de mai sus, precum si istoricul reactiilor doamnei Kovesi la provocari de acest fel ar trebui sa ne determine sa ne imaginam ca seful DNA nu va lua nicio masura impotriva subordonatului care a umplut institutia de noroi. Dar, in aceasta eventualitate, altcineva trebuie sa scoata castana din foc. Acest altcineva nu poate fi decat procurorul general. Care, teoretic cel putin, este seful Laurei Codruta Kovesi. Cel facut zdreanta de Negulescu. Numai ca, iata, procurorul general, dintr-un motiv pe care numai domnia sa il stie, incearca sa arunce pisica moarta in gradina CSM. Ca si cand aici ar fi vorba doar si eventual de o simpla abatere disciplinara. Ca si cand Negulescu nu s-ar fi autodenuntat, in inregistrare, pentru cel putin trei infractiuni.

Si iata cum, in plin zbor deasupra tuturor radarelor, in plina campanie de imagine, in gloria gloriilor fiind, doamna Kovesi si institutia DNA, adulata in Klausmaidan dar si pe toate meridianele lumii, risca sa intre, pe neasteptate, dupa numai 100 de minute de transmisie tv, intr-un picaj mortal.

Ar mai fi o solutie. Interventia, cu forta sa de jucator, a presedintelui Klaus Iohannis. Ultimul care mai poate salva ceva din imaginea DNA. Dar cu pretul recunoasterii, cel putin partiale, a propriei sale infrangeri. Pentru ca acum se vede cat de periculos este pentru un presedinte sa nu aiba niciun fel de rezerve atunci cand se refera la activitatea unei institutii a statului de drept.

PS Faptul ca, in timp ce redactam aceasta analiza, procurorul Mircea Negulescu a decis sa demisioneze nu rezolva sub nicio forma intrebarile expuse mai sus. Dimpotriva, situatia se complica si mai mult.

Editorial de Sorin Roșca Stănescu pentru Corectnews.ro.

Comenteaza aceasta stire

Adevărata oportunitate

Spre stupoarea generală, concluzia a fost că nu e oportună luarea unei decizii în privința șefei DNA. De atunci, a trecut un timp lung și traumatizant. Și, iată, astăzi se consumă al doilea act al piesei. Va fi din nou inoportună o decizie? Și care e de fapt adevărata oportunitate?

Alba-neagra pe Justiție

Desigur, niciuna dintre aceste negocieri nu este transparentă. Și toți protagoniștii sunt convinși că decizia privind cariera profesională a șefei DNA este una politică. Și, astfel, situația și viitorul unei instituții se joacă la alba-neagra.

Nürenbergul românesc

Comparația, din păcate, se oprește aici. La Nürenberg a avut loc o judecată exigentă, dar dreaptă, care a închis unul dintre cele mai urâte capitole ale istoriei. La București, a început o mare mascaradă.

Reușește Iohannis unde eșuează Merkel?

Ceea ce nu i-a reușit atâta timp lui Merkel, s-ar putea însă să-i iasă la socoteală lui Klaus Iohannis. Care este pe cale să bată palma cu Stânga politică. Dacă nu cumva a și făcut-o. Pentru moment, în secret.

Face Klaus Iohannis o combinație în trei?

Și că a această discuție ar urma să fie invitată și doamna Laura Codruța Kovesi. Dacă se întâmplă așa ceva, atunci, din nou, puterea la cel mai înalt nivel din această țară este absolut originală. Adică președintele face o nemaivăzută.

O schimbă sau nu o schimbă?

În care este implicat viitorul unor personaje importante, cum este Liviu Dragnea sau Klaus Iohannis, dar și modul în care va decurge confruntarea politică între Stânga și Dreapta. Ca să nu mai vorbim despre factorul extern, aflat și el pe terenul de joc.

Laura Codruța Kovesi, la un capăt de drum

Din această perspectivă, întreaga societate românească este extrem de tensionată. Și, inevitabil, există din toate direcțiile opinii controversate sau chiar scandaloase.

De ce nu cedează DNA Prahova?

O lipsă de reacție din partea celor responsabili ar fi fost fatală. O lipsă de reacție ar fi însemnat nici mai mult nici ai puțin decât recunoașterea integrală a acuzațiilor aduse, ceea ce ar fi echivalat cu depunerea armelor. Operațiune urmată imediat de demisii în lanț, începând cu Laura Codruța Kovesi și mergând până a nivelul structurilor locale.

Scapi de cangrenă doar cu bisturiul

Este deja târziu și mă mir că până acum domnul Tudorel Toader, ministrul Justiției, care în mod constituțional este împuternicit să ia această măsură, nu i-a solicitat președintelui Klaus Iohannis demiterea Laurei Codruța Kovesi.

Prezidențiale fără Klaus Iohannis

Mă număr printre foarte puținii analiști ai vieții politice care au avansat teza conform căreia Klaus Iohannis va renunța de bună voie și nesilit de nimeni la un al doilea mandat.

Infracțiunea de serviciu

Este vorba de faimosul abuz în serviciu. Presupun că acest fenomen nemaîntâlnit ar fi trebuit să-i pună pe gânduri și pe cei câțiva juriști de marcă din Parlamentul României. În mod straniu însă, nimeni nu pornește de la această premiză pentru ca, făcând o analiză, să identifice cele mai bune soluții de viitor.

România arsă pe grătarul UE

În vorbe sau chiar prin proceduri concrete. Iar promotorii schimbărilor legislative au fost din nou incapabili să prevină ofensiva antiromânească și la fel de incapabili să treacă la contraofensivă.

La DNA, politică de la un cap la altul

Mega escrocheria Microsoft a debutat politic sub aspectul anchetelor penale și s-a stins lamentabil, tot politic. Iar doamna Laura Codruța Kovesi, indiferent ce explicații abracadabrante ne dă, nu a avut încotro. A fost pur și simplu în situația de a pune capacul și de a suna stingerea peste furtul secolului.

A văzut și Iohannis statul paralel

Președintele Klaus Iohannis a avut o intervenție publică, prin care a contestat vehement existența statului paralel. Ceea ce este însă absolut straniu este că el însuși, și asta încă de la începutul mandatului, a pus umărul la edificarea unui stat paralel. Și a făcut-o nu în puterea nopții, ci ziua, în amiaza mare. Printr-un document oficial supus adoptării Parlamentului României. Acest document există. El se numește Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019. Iar acolo este prezentat pe larg conceptul statului paralel, avut în vedere de Klaus Iohannis.

Tabelul rușinii

Publicăm o situație pe care am intitulat-o ”tabelul rușinii”. Pe bună dreptate. Se va vedea cum România a fost până acum umilită în raport cu alte state în ceea ce privește numărul de europarlamentari raportat la numărul de cetățeni. Vom putea observa cum și în viitor această situație va continua, grație prestației lamentabile a președintelui Klaus Iohannis la ultimul Consiliu European.

Cum reparăm ce a stricat Iohannis?

Solicitând ca, pe cale judecătorească, Forumul Democrat al Germanilor din România să fie declarat ”succesorul de drept a tuturor instituțiilor și organizațiilor germane care au fost desființate prin constrângere”, Klaus Iohannis a solicitat de fapt ca FDGR să devină succesorul Grupului Etnic German, organzație declarată criminală și scoasă în afara legii în 1944.

Iohannis îl reîncarnează pe Hitler

În consecință, în 1999 s-a dispus retrocedarea către FDGR a întregului patrimoniu intrat în posesia statului în 1948. Grupul Etnic German, care fusese creat în 1940, la presiunea Berlinului, printr-un decret semnat de mareșalul Ion Antonescu și având drept purtător de cuvânt Partidul Nazist, i-a transformat pe etnicii germani în luptători SS, circa 80.000 și a sfârșit prin a fi declarat drept organizație criminală de către Puterile Aliate, atât prin Tratatul de Pace cât și prin Convenția de Armistițiu.

Nucleara lui Golban pe capul lui Iohannis

Profesor doctor Radu Golban, stabilit în Elveția și autor al mai multor tratate de economie, lansează o adevărată bombă nucleară împotriva lui Klaus Iohannis. El a apelat la doi reputați specialiști din Germania și din Elveția în drept internațional public, iar aceștia au elaborat ample expertize prin care demonstrează că România a încălcat în mod flagrant atât tratatul de pace încheiat de Marile Puteri după cel de-al Doilea Război Mondial cât și Convenția de Armistițiu. Nici măcar fosta Germania Federală sau Uniunea Sovetică nu și-au permis în timpul Războiului Rece să ignore aceste documente internaționale.

Obiectivul ratat

Dar, înainte de toate, ar trebui să vedem dacă țintele alese de liberali sunt sau nu cele corecte. Dacă nu care cumva aceștia aleargă după cai verzi pe pereți.

Coșmarul Vestului – emanciparea Estului

În ce scop? Ce urmărește Vestul? De ce pentru vestul Europei emanciparea estului Europei reprezintă un coșmar?

Guvernul longeviv

Pentru a avea o imagine completă a ceea ce s-a întâmplat și pentru a vedea cum ar putea deveni longeviv al treilea Guvern, cel al doamnei Viorica Dăncilă, este indispensabilă o abordare mai profundă a situației politice de la noi. Din perspectiva diviziunii muncii. Între Executiv, partid și Parlament.