vineri, 22 martie 2019

Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de modificare a legii insolvenței - ce schimbări aduce

Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de modificare a legii insolvenței - ce schimbări aduce

Ministerul Finanțelor Publice a pus în dezbatere publică proiectul de Ordonanță de Urgență pentru modificarea Legii insolvenței, cu anumite modificări față de varianta inițială, dar și cu aviz de la Ministerul Justiției, care a adus, de asemenea, completări.

„Colegii mei au discutat, s-a obținut un aviz de la Ministerul Justiției. Au mai fost modificări, o să le și postăm pe site pentru a vedea care au fost, dar la sugestia Ministerului Justiției. Dar sunt chestiuni bune. Orice propunere de schimbare a unui text dacă are și argumente solide și este pentru mediul economic, din partea nostră toată deschiderea. Ministerul Justiției a propus amenzi pentru judecătorii sindici, dacă nu mă înșel. Atunci când nu-și respectă termenii să fie sancționați cu un procent din suma pe care procedura o presupune”, a declarat, marți, Eugen Teodorovici, la summit-ul Inițiativei Celor Trei Mări.

Potrivit proiectului și notei de fundamentare, au fost aduse mai multe modificări față de varianta inițială a proiectului. Una dintre acestea prevede că se introduce un termen de 10 zile în care administratorul trebuie să analizeze cererile de plăți pentru creanțele născute ulterior datei de deschidere a procedurii de insolvență. În legea din prezent, nu există un astfel de termen. De asemenea, el va fi sancționat cu amendă dacă nu va respecta acest termen.

Creditorul care a formulat cererea de plăți este cel care va primi dreptul de a solicita aplicarea amenzii și înlocuirea administratorului de către judecătorul sindic. Comparativ, în prima variantă a proiectului, titularul creanței recunoscute putea doar să solicite pe parcursul duratei perioadei de observație deschiderea procedurii de faliment dacă această creanță nu era achitată în termen de 60 de zile de la data luării măsurii de către administratorul judiciar.

De asemenea, o modificare adusă este că o companie va trebui să respecte 4 condiții, în loc de 3, pentru ștergerea a până la 50% din datoriile către stat. Cele trei condiții erau: măsura de reducere reprezintă modalitatea optimă de recuperare a creanței bugetare negarantate, față de situația intrării debitorului în faliment; debitoarea deține un fond de comerț care să-i permită continuarea activității; măsura de reducere conduce la viabilizarea societății debitoare.

Acum, în plus, o companie trebuie să îndeplinească și un al patrulea criteriu, respectiv unul din următoarele: să rezulte un nivel de cel puțin 50% al obligațiilor fiscale curente datorate pe perioada executării planului de reorganizare față de nivelul mediu anual al acestora înaintea intrării in insolvență; societatea debitoare trebuie să desfășoare o activitate de interes public; societatea debitoare trebuie să desfășoare o activitate strategică într-o anumită ramură economică.

Noul proiect aduce și modificări la nivelul cesiunii creanțelor, respectiv anumite condiții care trebuie îndeplinite, spre deosebire de vechiul proiect care arăta doar că cesiunea creanțelor poate fi prevăzută în planul de reorganizare. În legea din prezent, acest lucru nu este posibil. Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească ofertantul, cumulativ, sunt:

- prețul cesiunii este cel puțin egal cu valoarea creanțelor bugetare, asigurându- se recuperarea integrală a creanțelor bugetare înscrise in tabelul definitiv consolidat de creanțe;

- plata prețului cesiunii și recuperarea creanțelor bugetare se realizează într-o perioada de maxim 3 ani de la dată încheierii contractului de cesiune; cesionarul justifică un interes public în vederea cesionării creanței;

- contractul de cesiune se încheie între data definitivării tabelului consolidat de creanțe și data aprobării planului de reorganizare. cesionarul creanței bugetare preia ca urmare a cesiunii de creanță toate drepturile creditorului bugetar

- în situația in care plata prețului cesiunii se se face într-o perioada mai mare de 30 de zile de la data încheierii contractului de cesiune, se datorează dobânzi potrivit Codului Fiscal.

- dacă cesionarul nu plătește creditorului bugetar, la termenele prevăzute în contract, prețul cesiunii, contractul de cesiune reprezintă titlu executoriu pentru creditorul bugetar, iar creanța acestuia este o creanță bugetara ce poate fi recuperata potrivit Codului Fiscal.

O modificare importantă vizează și introducerea în mod obligatoriu a Fondului de garantare în comitetul creditorilor.

„Fondul de Garantare va fi introdus obligatoriu în Comitetul Creditorilor. Unul din organele decizionale ale creditorilor și prin care se poate controla activitatea lichidatorului judiciar precum și luarea unor decizii cu impact în derularea procedurii de faliment a societitii de asigurare/ reasigurare este Comitetul creditorilor. Dacă în cadrul Adunării creditorilor votează toți creditorii în funcție de ponderea creanței la masă credală, desemnarea Comitetului creditorilor se face în funcție de ponderea creanței la masă credală a primilor 20 de creditori. Fondul de Garantare, prin plățile pe care le efectuează, devine pe parcursul procedurii creditorul cu cea mai mare pondere din masă credală. Astfel, pentru protejarea intereselor Fondului de garantare și o reflectare a realității privind pasivul suportat de Fondul de Garantare, în vederea participării la luarea unor decizii cu impact asupra procedurii de insolventd care sunt luate de către creditori care dețîn încă de la început creanțe majoritare, se impune numirea de la început a Fondului de garantare drept membru al Comitetului creditorilor”, arată noul proiect.

Fondul de Garantare este îndrituit sa se înscrie la masă credală pe tot parcursul procedurii de faliment cu sumele achitate către creditorii de asigurare. În acest sens, lichidatorul judiciar are obligația de a analiza creanța Fondului de Garantare și de a o înscrie în tabelul preliminar și care urmează să fie definitivat.

Comenteaza aceasta stire

ROBOR la 3 luni a urcat. Ce se întâmplă cu creditele românilor
De Neptun TV 19 martie 2019

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, s-a majorat la 3,31% pe an, de la 3,30% pe an, iar ROBOR la 9 luni a urcat la 3,45% pe an, de la 3,44% pe an.

VEȘTI BUNE! ROBOR la 3 luni a încheiat săptămâna în scădere
De Neptun TV 8 martie 2019

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 2,99%. În aceeași zi din 2018, respectiv 8 martie, indicele era de 2,08%/an.

Programul Prima Casă 2019, aproape de lansare
De Neptun TV 1 martie 2019

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) lansează programul „Prima Casă 2019”, ca urmare a primirii, din partea Ministerului Finanțelor Publice (MFP), a acordului de distribuire pentru suma de 1,987 miliarde de lei din plafonul total de 2 miliarde lei alocat pentru acest an

Curs valutar DEZASTRUOS! Euro depășește 4,76 lei
De Neptun TV 26 februarie 2019

Moneda europeană s-a apreciat marți cu 0,05%, o creștere a valorii față de leu fiind înregistrată și de dolarul SUA.

Cum modifică OUG 114 tarifele practicate de companiile de distribuție a energiei electrice. Consumatorii preiau plata taxei de 2% pe cifra de afaceri a distribuitorilor
De Mediafax 23 februarie 2019

Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) propune modificarea tarifelor practicate de companiile de distribuție a energiei electrice, de la 1 martie, pentru a include taxa de 2% pe cifra de afaceri introdusă de OUG 114/2018.

Leul s-a depreciat constant săptămâna aceasta. Euro trece vineri pragul de 4,76 lei
De Neptun TV 22 februarie 2019

Dolarul a avut o evoluție sinuoasă de-a lungul săptămânii, fiind cotat vineri la 4,1988 lei.