miercuri, 19 iunie 2019

Nicușor Constantinescu: 'Actul de justiție se transformă într-un act de impresionare a publicului nespecializat'

Nicușor Constantinescu: 'Actul de justiție se transformă într-un act de impresionare a publicului nespecializat'

Fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, a reacționat printr-o postare pe pagina sa de Facebook la sentința instanței din dosarul retrocedărilor. 

În postare, Nicușor Constantinescu se întreabă, retoric, „A câta oară mi se întâmplă” și spune că actul de justiție se transformă în unul de impresionare a publicului nespecializat.

 Redăm mai jos punctul de vedere al fostului președinte al CJ Constanța: 

"Dacă ne-am opri. Dacă….

A câta oară mi se întâmplă? Se transformă actul de justiție dintr-un act calificat judiciar într-unul de impresionare a publicului nespecializat. Punctual, despre dosarul retrocedărilor:

 

1. În calitate de consilier local independent (2000-2004) am fost membru al Comisiei de aplicare a Legii 10/2001. În comisia de aplicare a Legii 10/2001 se centralizau înscrisurile provenite de la serviciile de specialitate, acordânduli-se prezumția de legalitate și autenticitate, pentru că în spatele acestor referate au existat, întotdeauna, înscrisuri provenind de la funcționarii publici, membri ai serviciilor de specialitate aflate în subordinea primarului, evaluatori acreditați ANEVAR, de la Direcția Finanțelor publice Constanța, etc. Din expertizele efectuate în cauză s-a dovedit că niciun bun imobil, din toate retrocedările, nu a aparținut domeniului public al statului sau plajelor. Faleza a fost definită abia în ianuarie 2003, la intrarea în vigoare a OUG202/2002, până atunci nespecificându-se ce înseamnă aceasta, unde începe și unde se termină.

 

Nu există nici un act normativ din jurnalele Consiliului de Miniștri, HG care să dea alt statut stațiunii Mamaia, terenurilor aferente activelor Cazino Nord și Cazino Sud, decât acela de proprietate privată la momentul respectiv a Primăriei mun. Cta.

 

Atât raportul topo, cât și expertiza de evaluare precizează foarte clar că, la momentul atribuirii, toate terenurile vizate făceau parte din domeniul public sau privat al mun. Cta, fie în baza HG904/2002, fie în baza hotărârilor de consiliu.

 

2. Prejudiciu

 

În această cauză a fost efectuat un raport de expertiză judiciară încuviințat și administrat de instanță și un raport de constatare de către DNA. Constatarea făcută de DNA e doar o analiză comparativă a raporturilor de evaluare efectuate de expertul acreditat ANEVAR! Deci, NU sunt două mijloace de probă de forță juridică egală. Expertiza judiciară s-a făcut de către persone independente de subiecții procesuali, în timp ce raportul DNA îi are autori pe angajați ai Procurorului General. Lucrările efectuate de aceștia poartă subiectivismul acestei subordonari ierarhice pe care o are funcționarul public.

 

În plus, eu, consilier local municipal, nu pot răspunde pentru sub/supra evaluare. Răspunderea penală pentru producerea de prejudicii revine EXCLUSIV evaluatorului.

 

3. Legea 10 nu interzice contractele de cesiune, codul civil le consideră legale.

 

4. La ”Grup infracțional organizat” infracțiunile trebuie să rezulte din probe, nu din ”materialitatea faptelor”. Numai simpla poveste nu constituie temei pentru răspundere penală. Prezumția relativă nu poate sta drept probă în fața instanței.

 

5. ÎCCJ putea confirma achitarea (pt. acuzația de grup infracțional organizat) pronunțată în prima instanță sau putea condamna, prin administrarea de probe noi. Ați văzut probe noi???

 

Prin Decizia CEDO din 16 sept 2014 ICCJ a fost aspru criticată pentru condamnarea unei persoane, fără a administra probe noi, ci prin reinterpretarea aceluiași probatoriu pe baza căruia instanța anterioară pronunțase soluție de achitare".

Comenteaza aceasta stire