miercuri, 21 august 2019

OBICEIURI ȘI TRADIȚII înainte de Paște. Ce să nu faci niciodată în Săptămâna Mare

OBICEIURI ȘI TRADIȚII înainte de Paște. Ce să nu faci niciodată în Săptămâna Mare

Ultima săptămână a Postului Sfintelor Paști, cunoscută ca Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, începe în Duminica Floriilor și se încheie în Sâmbăta Mare.

Caracteristică acestei săptămâni este slujba Deniilor, săvârșite în fiecare seară, din Duminica Floriilor și până în Vinerea Mare. Deniile sunt rânduieli de o mare frumusețe, care evidențiază momentele dramatice legate de Patimile și Jertfa lui Hristos. Prin caracterul și conținutul lor, Deniile sunt deosebite în cultul ortodox, fiind Utrenii, adică slujbe de dimineața, săvârșite seara. Luni și marți, la Utrenii, se citesc Evangheliile care amintesc de cele din urmă învățături ale Domnului.

Miercurea Mare amintește de păcătoasa desfrânată, care însă, ungându-L pe Hristos cu mir, devine mironosiță, dar și de trădarea lui Iuda, care L-a vândut pe Domnul Iisus Hristos pentru treizeci de arginți, gestul său făcând ca ziua de miercuri să fie declarată zi de post, alături de ziua de vineri, când a fost răstignit Iisus.

În Săptămâna Mare, credincioșii se pregătesc pentru sărbătoarea Învierii Domnului, atât sufletește, cât și trupește. În Bihor și în Maramureș, este numită și Săptămâna Neagră, se arată pe site-ul www.crestinortodox.ro. Postul se înăsprește, iar cei care nu au putut să-l țină până atunci, se străduiesc ca, cel puțin în această săptămână, să-l respecte. În Maramureș, oamenii poartă haine de doliu, iar casa o îmbracă tot în negru și în albastru închis. Mulți credincioși încearcă chiar să țină post negru în unele din aceste zile, având credința că Dumnezeu îi ferește de boli, le dă sănătate și îi ajută pentru tot restul anului. În Săptămâna Mare e bine ca toți credincioșii să fie împăcați cu toată lumea, să ierte și să-și ceară iertare.

Tradiții și obiceiuri populare care pregătesc întâmpinarea Învierii Domnului

Pregătirile pentru întâmpinarea Învierii Domnului cuprind și o serie de tradiții și obiceiuri populare. Acum se face curățenie generală în gospodărie, se mătură curțile, se repară gardurile, se curăță șurile, se scoate nămolul din șanțuri, se face curățenie și în grajdul animalelor. Una dintre principalele preocupări înainte desărbătoarea Sfintelor Paști este și primenirea hainelor, notează site-ul www.romanianmonasteries.org. Încă de la începutul Postului, gospodinele croiesc cămăși noi, atât pentru ele cât și pentru restul familiei, pentru a le purta în ziua de Paști.

Muncile grele, permise doar până miercuri

În ziua de luni se scot lucrurile la aerisit, se văruiesc casele, se spală sau se repară mobila, se spală geamurile și perdelele. Muncile la câmp sunt permise doar până miercuri, de joi bărbații rămân pe lângă casă, ajutându-și nevestele la treburile casnice. Casele trebuie să strălucească de curățenie, pentru a întâmpina Învierea Domnului așa cum se cuvine, notează site-ul www.crestinortodox.ro.

Joia Mare reiterează patru evenimente deosebite din viața Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă de smerenie, Cina cea de Taină, la care s-a instituit Taina Sfintei Împărtășanii (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani și prinderea Domnului de către farisei. În această zi, oamenii merg la biserică să se spovedească și să se împărtășească. Seara, are loc slujba celor 12 Evanghelii, iar lumea merge la biserică îmbrăcată în haine de doliu, făcute din pânză albă și cusute cu negru. În Joia Mare se prepară, de obicei, copturile pascale: pasca și cozonacii și se roșesc ouăle.

Vinerea Mare este zi de post negru, în care nu se mănâncă și nu se bea decât apă. În această zi nu se lucrează și nu se fac nici copturi pascale. Este ziua în care a fost răstignit Domnul Iisus Hristos, pentru iertarea păcatelor noastre și i se mai spune Vinerea Patimilor, Vinerea Paștilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă. Seara, lumea merge la biserică pentru a participa la slujba Prohodului Domnului, slujba înmormântării Domnului Iisus Hristos. În mijlocul bisericii, este așezată o masă deosebită cu Epitaful deasupra, o pânză pe care se află imprimată icoana înmormântării Domnului. Credincioșii trec pe sub această masă, pentru a simboliza suferința prin care a trecut Iisus pe drumul Crucii. La sfârșitul slujbei, se înconjoară biserica cu Epitaful, pe sub care trec apoi toți credincioșii, la revenirea în biserică.

Sâmbăta Mare este dedicată ultimelor pregătiri pentru Paști: sacrificarea mielului și prepararea mâncărurilor din carne de miel, precum drob, borș de miel, stufat sau friptură. Mielul este simbolul lui Iisus în tradiția creștină, căci atunci când Iisus a murit pe cruce pentru mântuirea lumii ca un miel nevinovat, a fost numit ''Mielul lui Dumnezeu'', simbolizând sacrificiul său suprem. Seara, gospodinele pregătesc coșul pe care urmează să-l ducă la biserică, la slujba de Înviere, în care pun, de regulă, o lumânare, ouă roșii, pască și cozonac, peste care aștern cel mai frumos ștergar din casă. Înainte de miezul nopții, lumea pornește către biserică, unde credincioșii primesc lumină, semn al Învierii Domnului. După slujbă, oamenii merg la cimitir și aprind și acolo lumânări, pentru a vesti și celor de dincolo Învierea Mântuitorului.

În ziua de Paște, membrii familiei trebuie să poarte haine noi

În ziua de Paști, gospodinele schimbă ștergarele cu unele albe, iar toată familia poartă haine noi. Copiii se trezesc dis-de-dimineață și pornesc prin vecini, pentru a vesti Învierea Domnului, primind în dar ouă roșii și bănuți. Mai întâi merg băieții și apoi fetițele, pentru că, după credința populară, este bine ca în ziua de Paști să-ți intre în casă mai întâi un băiat, ca să ai spor și bogăție. 

Comenteaza aceasta stire