marţi, 17 octombrie 2017

Orbul gainii la Cotroceni. Dar si la CSM?

Orbul gainii la Cotroceni. Dar si la CSM?

Ramane un fapt stabilit. Batut in cuie. De catre Curtea Constitutionala a Romaniei. Guvernul Grindeanu nu a gresit atunci cand a dat faimoasa ordonanta de urgenta numarul 13. Putea sa faca acest lucru. Si nu a gresit nici macar tehnic. Respectiv in continutul ordonantei.

Nu a existat niciun fel de conflict intre institutiile statului. A gresit in mod grav presedintia atunci cand a sustinut o asemenea acuzatie impotriva Guvernului. Dar si mai grav este ca, in acelasi timp, a gresit si Consiliul Superior al Magistraturii. Ce trebuie sa invatam din asta?

Juristii de la presedintia Romaniei au suferit de orbul gainii. De aici incolo, putem presupune orice. Fie ca sunt necalificati, ceea ce ar fi extrem de grav date fiind atributiile institutiei respective, fie ca au fost rau intentionati. Ceea ce este inca si mai grav. Intrucat il implica pe presedinte. Mai semnificativ insa este ca a gresit CSM. Ca institutie. Ori, aici este de presupus ca se afla printre cei mai buni juristi din Romania. Si al caror rol este acela de a face ca aceasta institutie sa fie independenta. Inclusiv independenta de Cotroceni. Daca s-a intamplat altfel, din nou, este extrem de grav.

In Constitutia Romaniei, ca de altfel in toate Constitutiile statelor cat de cat democratice, scrie ca politica penala o face, de fiecare data, Parlamentul, care are posibilitatea de a delega aceasta atributie Guvernului. Iar delegarea inseamna practica ordonantelor de urgenta, care si ele sunt prevazute de legea fundamentala. Prin urmare, era cat se poate de limpede ca, sub aspect constitutional, Guvernul, cu acordul Parlamentului, putea sa faca respectiva ordonanta de urgenta, faimoasa ordonanta numarul 13, si sa o publice in Monitorul Oficial pentru ca prevederile ei sa isi produca efectele de indata. Urmand ca, ulterior, Parlamentul sa decida.

Asupra acestei realitati nu mai are rost sa insistam. A batut-o in cuie legea fundamentala si a batut-o in cuie si CCR. In al doilea rand, s-a discutat mult si inutil despre presupusa vocatie a unor alte institutii, cum ar fi CSM sau parchetele, de a se pronunta asupra continutului unei legi penale. Nicio institutie de acest fel nu are acest privilegiu. Mai mult chiar, respectivele institutii nici macar nu au dreptul sa isi exprime, in mod oficial, vreun punct de vedere.

Aceasta afirmatie pare socanta. Cum adica? Se face o lege penala, un instrument de lucru al procurorilor si judecatorilor, si totusi nu este obligatoriu avizul parchetelor ori al CSM. Mai mult chiar, ele nici macar nu au dreptul de a se exprima. Ei bine, chiar asa stau lucrurile. Politica penala o face, afirm inca o data acest lucru, Parlamentul, care isi poate delega acest privilegiu Guvernului. Procurorii si judecatorii sunt chemati nu sa faca legea, ci sa o aplice. Evident, in plan individual, atunci cand au loc dezbateri publice, se pot exprima si isi pot exprima punctele de vedere atat judecatorii, cat si procurorii. Insa individual si nicidecum institutional. Asta a stabilit, inca o data, Curtea Constitutionala.

Cum a fost posibil ca doua institutii atat de importante ale statului, presedintia si CSM, sa sufere de orbul gainii? Cum a fost posibil ca presedintia si CSM sa induca atat de multa confuzie in societatea romaneasca? Cum a fost posibil ca presedintele Klaus Iohannis, in baza unui neadevar flagrant, de care el nu avea cum sa nu stie, sa atate societatea romaneasca si sa scoata lumea inutil in strada? Si, in fine, cum a fost posibil ca, stiind aceste lucruri, Guvernul sa isi retraga totusi ordonanta de urgenta, cedand presiunii ilegitime a strazii si presiunii, inca si mai ilegitime, a doua institutii ale statului fata de care Executivul trebuia sa ramana independent?

Intrebarile de mai sus nu eludeaza insa un alt adevar de principiu. Si anume ca este normal ca, de cate ori se modifica legi organice, cum sunt legile cu caracter penal, aceasta sa nu se faca pe calea ordonantelor de urgenta, ci in baza unor proiecte de legi prezentate Parlamentului si care trebuiesc dezbatute temeinic in forul legislativ.

Editorial de Sorin Roșca Stănescu pentru CorectNews.ro.

Comenteaza aceasta stire

Să vă povestesc de ce nu am eu prieteni români în Italia
De Neptun TV 16 octombrie 2017

Mi s-a confirmat pentru a mia oară că românii sunt un neam de ciudați, neadaptați, pur și simplu groaznici.

Chiar și la DNA 'cadrele se mai rotește, tovarăși' (!?)

O non-știre a înnebunit, aseară, programele posturilor de știri - aceea conform căreia Laura Codruța Kövesi își va da demisia în această săptămână. Adevărată sau nu, mie mi se pare mult mai interesant modul în care anormalitatea a devenit normalitate. Băi, frate, odată suflarea românească vorbea despre un eveniment care, într-o societate democratică normală, ar fi fost un fapt cotidian.

Votul din CSM vrea să spună: Noi procurori și judecători vrem să facem politică nu justiție

                                                       ...

În 'pas de gâscă': Angela Merkel devine cel mai longeviv cancelar al Germaniei!

Din perspectiva Uniunii Europene alegerile din Germania sunt la fel de importante ca cele din Franța, dacă ținem cont de faptul că odată cu Brexit –ul, Germania și Franța sunt principalii piloni ai UE și reprezintă cele mai puternice economii europene.

România stat de 'drepți' și Watergate-ul de carton

După 43 de ani, în statul de drepți România, odată cu dezvăluirile fostului colonel SRI Daniel Dragomir, o poveste similară, confiscării statului ș a instituțiilor lui, ajunge la apogeu, dar cu accente locale grotești, caricaturale și bineînțeles că nici măcar nu se pune problema unei demisii a președintelui în funcție.

Procuror curat ca lacrima. Pentru liniștea DNA

S-a petrecut un eveniment istoric. Autoritatea autorităților, Consiliul Superior al Magistraturii, a bătut în cuie noua definiție a procurorului model. Așa cum a fost ea formulată de către Inspecția Judicară.