vineri, 21 iunie 2019

REFERENDUM 2019. Prezența la vot la cele șapte referendumuri naționale de după 1989

De Agerpres 10:15, 21 mai 2019 76 vizite Politic
REFERENDUM 2019. Prezența la vot la cele șapte referendumuri naționale de după 1989

Cea mai mare prezență la vot în ceea ce privește cele șapte referendumuri naționale de după 1989 a fost înregistrată atunci când cetățenii au fost chemați, în 1991 și 2003, să se pronunțe cu privire la Constituția României. Astfel, numărul total al participanților la referendumul din 8 decembrie 1991 a fost de 10.948.468 de alegători (67%), potrivit www.cdep.ro. Prezența la vot la referendumul din 18-19 octombrie 2003 privind revizuirea Constituției a fost mai scăzută, de 55,70% (9.938.441 de alegători).

La referendumurile din mai 2007 și din noiembrie 2007, prezența s-a aflat din nou într-un trend descendent. În 19 mai 2007, când cetățenii au fost chemați să se pronunțe cu privire la demiterea președintelui, s-au prezentat 8.135.272 de persoane, reprezentând 44,45% din totalul celor 18.301.309 de persoane înscrise pe listele electorale. Referendumul a fost invalidat, ca urmare a faptului că prezența la vot a fost sub 50%.

La referendumul consultativ din 25 noiembrie 2007, ce a avut ca obiect introducerea votului uninominal pentru alegerile parlamentare, numărul celor care au venit la urne s-a înjumătățit în raport cu referendumul din mai 2007. Un număr de 4.851.470 dintre românii cu drept de vot (26,51%) s-au prezentat la urne. Și acest referendum a fost invalidat, prezența la vot fiind sub 50%.

La referendumul consultativ din 22 noiembrie 2009, cetățenii au fost chemați să se pronunțe cu privire la trecerea la un parlament unicameral și la reducerea numărului de parlamentari la maximum 300. Cu acel prilej, 77,78% dintre alegători (6.740.213) au răspuns cu "DA" la întrebarea privind trecerea la un Parlament unicameral și 22,22% (1.925.209) cu "NU". Site-ul www.roaep.ro precizează că 88,84% dintre români (7.765.573) au răspuns cu "DA" la întrebarea referitoare la reducerea numărului de parlamentari, în timp ce 11,16% (975.252) cu "NU". Referendumul a fost validat, înregistrându-se o prezență la vot de 50,94%. Referendumul a fost unul consultativ, inițiat de Președintele României în baza art. 90 din Constituție: "Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național". Referendumul s-a desfășurat la aceeași dată cu primul tur al alegerilor prezidențiale.

La 29 iulie 2012, cetățenii României au fost chemați pentru a doua oară după 1989 la un referendum pentru demiterea Președintelui României. Prezența la urne a fost de 46,24% (8.459.053 de alegători) din totalul alegătorilor înscriși în listele electorale (18.292.464 de alegători), potrivit www.roaep.ro. Numărul voturilor valabil exprimate pentru demitere ("DA") a fost de 7.403.836 (87,52%), în timp ce numărul voturilor exprimate împotriva demiterii ("NU") a fost de 943.375 (11,15%). Neîntrunindu-se cvorumul de prezență de 50% +1, referendumul a fost invalidat.

Cea mai mică prezență la un referendum național post-decembrist s-a înregistrat la cel pentru redefinirea familiei, organizat în zilele de 6 și 7 octombrie 2018. Astfel, din totalul de 18.279.011 persoane înscrise în listele electorale permanente, au participat la vot 3.857.308 persoane (21,10%), din care 3.531.732 persoane (91,56%) au răspuns "DA" la întrebarea "Sunteți de acord cu legea de revizuire a Constituției României în forma aprobată de Parlament?", un număr de 249.412 persoane (8,44%) au răspuns "NU", iar 76.111 (1,97%) au fost voturi nule.

Pragul pentru validarea referendumului a fost redus de la 50% la 30%, prin Legea nr. 341 din 16 decembrie 2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului. Astfel, referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Rezultatul referendumului este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puțin 25% din cei înscriși pe listele electorale permanente. Rezultatul referendumului se stabilește în funcție de majoritatea voturilor valabil exprimate, astfel: cetățenii sunt chemați să se pronunțe prin "DA" sau "NU" asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate. Dispozițiile Legii nr. 341 au intrat în vigoare în 2014, la un an de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, din 16 decembrie 2013. 

Comenteaza aceasta stire

CONSTANȚA. Rezultate finale europarlamentare 2019 - USR PLUS, marele câștigător!
De Neptun TV 28 mai 2019

PNL s-a clasat pe locul 2, iar PSD este la mare distanță, pe locul trei.

Cine ar putea fi europarlamentarii români în următorul mandat al Parlamentului European
De Mediafax 28 mai 2019

Liberalii vor avea zece eurodeputați, PSD și USR câte opt, iar UDMR, ProRomânia și PMP câte doi, potrivit ultimelor rezultate parțiale anunțate de BEC. MEDIAFAX vă prezintă lista europarlamentarilor, aceasta nefiind definitivă decât după validarea alegerilor de Biroul Electoral Central.

Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare în dosarul angajărilor! Decizia este definitivă
De Neptun TV 27 mai 2019

Liderul PSD Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare de 3 ani și 6 luni cu executare, în dosarul angajărilor fictive de la Direcția de Protecție a Copilului Teleorman. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție este definitivă.

Referendum 2019 pe tema justiției | Prezența la vot la ora 10.00/ Județul cu cei mai mulți participanți la vot
De Mediafax 26 mai 2019

Biroul Electoral Central anunță că prezența la vot, la ora 10.00, în cadrul referendumului inițiat de președintele Klaus Iohannis, este de 5,49%.