duminică, 25 august 2019

RETROSPECTIVĂ 2018 Legea Salarizării Unitare: Salarii dublate pentru medici, proteste în spitale

RETROSPECTIVĂ 2018 Legea Salarizării Unitare: Salarii dublate pentru medici, proteste în spitale

Pe parcursul anului 2018, bugetarii au beneficiat de majorări salariale consistente, medicii fiind cei care au avut cel mai mult de câștigat. Anul care tocmai se încheie a fost marcat, din punct de vedere economico-social, de Legea salarizării și de noua Lege a Pensiilor.

Legea 153/2017, cunoscută ca Legea salarizării unitare, a creat efecte de la 1 ianuarie 2018, atunci când toți angajații plătiți din fonduri publice au beneficiat de o mărire salarială de 25% față de nivelul din decembrie 2017.

Potrivit calendarului Legii salarizării, de la 1 martie 2018, profesorii au beneficiat de o nouă majorare salarială, respectiv de 20%.

Cei care au avut cel mai mult de câștigat de pe urma Legii salarizării au fost angajații din sănătate, care au primit o creștere consitentă, pe grila din anul 2022, încă de la 1 martie 2018. Potrivit ministrului Muncii de la acea vreme, Lia Olguța Vasilescu, pentru unii angajați din Sănătate salariile s-au dublat.

„De la 1 martie cresc salariile pentru medici și asistente, care urcă direct pe grila din 2022 și, de asemenea, primesc în plus 20% cei din personalul didactic. Ca să ofer și exemplu, un asistent universitar care până ieri a avut un salariu de 3.834 de lei va avea un salariu de la 1 martie de 4.601 lei, deci o creștere de 600 de lei. Un profesor universitar care în 2016 a avut 6.450 de lei va de la 1 martie un salariu de 10.383 de lei. Un profesor gradul I , profesor de învățământ preuniversitar, va avea de la 1 martie un salariu de 4.724 de lei”, anunța Lia Olguța Vasilescu la începutul anului 2018.

Ministrul Muncii de la acea vreme anunța „creșteri spectaculoase și la medici”, oferind și în acest caz exemple.

Astfel, un medic primar avea să încaseze de la 1 martie un salariu de 12.500 de lei, potrivit Liei Olguța Vasilescu.

„Un alt medic primar, dar de medicină legală, va avea 16.250 de lei. Un asistent medical va ajunge la un salariu de la 1 martie, de 4.355 de lei”, a mai precizat Olguța Vasilescu, care a menționat faptul că aceste salarii sunt cele de bază, adică brute.

Tot de la 1 ianuarie, salariul minim brut a fost majorat de la 1.450 de lei la 1.900 de lei.

„Majorarea salariului de bază minim brut pe țară urmărește depășirea pragului de 40% pentru plata muncii din total producție, astfel încât să se apropie de 50%, media din Europa. Nivelul de 1.900 de lei al salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată a fost stabilit în urma dezbaterilor cu partenerii sociali. Măsura va conduce la un impact asupra Produsului Intern Brut real de 0,6 puncte procentuale prin stimularea ocupării, creșterea puterii de cumpărare a salariaților și reducerea muncii la negru”, se arată într-un comunicat al Guvernului, de la sfârșitul anului 2017.

Revenind însă la Legea Salarizării, aceasta a creat foarte multe controverse de la 1 martie, atunci când sindicatele au protestat față de creșterile inechitabile, cum le-au denumit.

Practic, sindicaliștii au acuzat că la unele categorii de angajați salariile au crescut, iar la alte categorii au scăzut. Cele mai multe plângeri au venit din Sănătate, de la personalul TESA, brancardieri sau infirmiere, care au acuzat faptul că fie nu au intrat pe Legea salarizării, fie tăierile de sporturi au fost atât de mari încât veniturile, cu tot cu creșterile salariale, au fost mai mici. Printre cei care au protestat cel mai mult s-au numărat angajații de la spitalele de psihiatrie, biochimiști, de la boli infecțioase sau de plămâni, cum sunt angajații de la Spitalul „Marius Nasta”, care au protestat zile la rând în fața unității medicale din București.

În 2018, Ministerul Muncii a pus în dezbatere un proiect pentru o nouă Lege a pensiilor, proiect care a fost adoptat recent de Camera Deputaților.

După mai multe runde de negocieri cu reprezentanții sindicatelor, Ministerul Muncii a elaborat o formă finală, trimisă ulterior la Parlament. Una dintre cele mai importante modificări care se regăsesc în proiect se referă la Valoarea Punctului de Pensie (VPR).

„Începând cu anul 2022, valoarea punctului de referință se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat”, se arată în proiect.

În urma dezbaterilor, Ministerul Muncii a făcut o modificare a proiectului care se referă la comisionul de 0,5 % pe care administratorii fondurilor de pensii trebuie să-l achite către Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).

„În condițiile în care Casa Națională de Pensii face toată operațiunea de colectare a banilor, de transfer, absolut totul, este normal să ia măcar 0,5% din acest procent de transfer, care este de 2,5%. Atenție, nu vor fi afectate pensiile celor care sunt la Pilonul II, acesta se ia din comision", explica, în luna august, Olguța Vasilescu.

După dezbaterea publică, s-a solicitat să se specifice clar în lege că acest comision nu va fi suportat de salariat.

„Comisionul de 0,5% aplicat lunar asupra sumei totale ce face obiectul operațiunii financiare efectuată pentru fiecare fond de pensii administrat privat se suportă din veniturile administratorilor”, se arată în modificarea proiectului.

De asemenea, proiectul Legii Pensiilor mai prevede ca pentru un an realizat în condiții deosebite, vârsta se reduce cu 3 luni, iar pentru un an realizat în condiții speciale vârsta se reduce cu 6 luni.
Proiectul mai prevede o majorare cu 25% a punctajelor lunare pentru persoanele care au realizat stagiul de cotizare ca nevăzător.

Comenteaza aceasta stire