miercuri, 19 iunie 2019

UPDATE. România este astăzi în vizorul UE. Parlamentul European a adoptat rezoluția critică la adresa României

De Mediafax 11:30, 13 noiembrie 2018 60 vizite Externe
UPDATE. România este astăzi în vizorul UE. Parlamentul European a adoptat rezoluția critică la adresa României

Parlamentul Europeană votează astăzi o rezoluție referitoare la statul de drept în România, după dezbaterile pe această temă pe care le-a organizat în februarie 2017, februarie și octombrie acest an.

UPDATE. Parlamentul European a adoptat rezoluția critică la adresa României

 

Parlamentul European a adoptat, marți, proiectul de rezoluție prin care exprimă preocupare privind modificarea legislației penale și judiciare în România.

 

***

Votul va avea loc astăzi, de la ora 12.00, ora Strasbourgului. Potrivit draftului rezoluției, Parlamentul European îndeamnă Parlamentul și Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar.

De asemenea, eurodeputații invită Comisia Europeană ” să monitorizeze acțiunile întreprinse de autoritățile române pe baza recomandărilor”. Totodată, Legislativul european condamnă ”intervenția violentă și disproporționată” a forțelor de ordine în timpul protestelor de la București din august 2018. Tot astăzi, urmează să fie prezentat raportul MCV care, potrivit unor surse, va fi mai dur pentru România decât pentru Bulgaria. Executivul comunitar va arăta că România a îndeplinit doar două din cele 12 recomandări (referitoare la Sistemul Prevent al Agenției Naționale de Integritate și Agenția Națională a Bunurilor Indisponibilizate) și va adăuga alte recomandări extrem de dure.

Potrivit draftului rezoluției, Parlamentul European:

”1. subliniază că este de importanță fundamentală să se asigure respectarea deplină a valorilor europene comune enumerate la articolul 2 din TUE și să se garanteze drepturile fundamentale prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

2. este profund preocupat de revizuirea legislației judiciare și penale din România, îndeosebi din cauza posibilității ca aceasta să ducă la subminarea structurală a independenței sistemului judiciar și a capacității acestuia de a combate eficient corupția din România, precum și la slăbirea statului de drept;

3. condamnă intervenția violentă și disproporționată a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018;

4. invită autoritățile române să instituie garanții prin care să asigure o bază transparentă și legală pentru orice tip de cooperare instituțională și să evite orice ingerință care dereglează mecanismele de verificare și de echilibrare; solicită întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informații;

5. îndeamnă autoritățile din România să se opună măsurilor care ar duce la dezincriminarea corupției în rândul funcționarilor de stat și să aplice strategia națională anticorupție;

6. recomandă insistent să se reconsidere legislația privind finanțarea, organizarea și funcționarea ONG-urilor în ceea ce privește potențialul acesteia de a intimida societatea civilă și de a intra în conflict cu principiul libertății de asociere și cu dreptul la viața privată; consideră că această legislație trebuie aliniată pe deplin la cadrul UE;

7. își exprimă profunda îngrijorare față de restricțiile politice aplicate libertății presei și față de propunerile legislative care ar incrimina denigrarea României în străinătate și ar reintroduce defăimarea în Codul Penal;

8. îndeamnă Parlamentul și Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar; îndeamnă la purtarea unui dialog constant cu societatea civilă și subliniază că trebuie abordate chestiunile menționate mai sus pe baza unui proces transparent și incluziv; încurajează solicitarea din proprie inițiativă a avizelor Comisiei de la Veneția cu privire la măsurile legislative în cauză înainte de aprobarea lor definitivă;

9. solicită guvernului român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale prevăzut de tratat;

10. își reiterează regretul cu privire la decizia Comisiei de a nu publica Raportul UE pe 2017 privind combaterea corupției și invită cu insistență Comisia să își reia fără întârziere exercițiul anual de monitorizare a luptei împotriva corupției în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricți și de criterii uniforme ușor aplicabile, pentru a măsura nivelul corupției din statele membre și pentru a evalua politicile anticorupție ale acestora, în conformitate cu Rezoluția Parlamentului din 8 martie 2016 referitoare la raportul anual pe 2014 privind protejarea intereselor financiare ale UE

11. susține cu fermitate un proces regulat, sistematic și obiectiv de monitorizare și de dialog, cu participarea tuturor statelor membre, în scopul protejării valorilor de bază ale UE, și anume a democrației, drepturilor fundamentale și statului de drept, proces care să implice Consiliul, Comisia și Parlamentul, astfel cum s-a propus în Rezoluția Parlamentului din 25 octombrie 2016 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale (Pactul pentru DSF); reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice pentru fiecare țară;

12. invită Comisia, în calitatea sa de gardian al tratatelor, să monitorizeze acțiunile întreprinse de autoritățile române pe baza recomandărilor, continuând să ofere sprijin complet României în identificarea unor soluții adecvate;

13. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Președintelui României.”

La dezbaterea din octombrie din plenul PE, a participat și premierul Viorica Dăncilă, care a cerut Comisiei Europene să dea socoteală de ce în rapoartele MCV nu s-a scris despre protocoale și încălcarea drepturilor omului în România. Ea a susținut că ”milioane de români” s-au aflat sub monirotizarea serviciilor secrete și că există hotărâri judecătorești care arată cum s-au falsificat probe sau cum erau santajați martorii pentru a obține de la ei mărturii mincinoase. ”Nu am venit să dau socoteală, am venit pentru că vă prețuiesc și vă respect. Cer același respect pentru poporul român. Pentru cine vrem să construim un sistem de justiție viabil în România: pentru MCV, pentru politicieni? Nu, vrem să facem o justiție independentă pentru cetățeni. De la cetățeni trebuie să înceapă orice discuție”, a afirmat Viorica Dăncilă.

În finalul dezbaterii din Parlamentul European, premierul a acuzat dezinformările privind situația din România și a susținut că Guvernul pe care îl conduce ”este iubit de români” și se bucură de o largă susținere populară.

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a reluat criticile aduse Guvernului român, spunând că ultimele evoluții privind modificările asupra legilor justiției și a codurilor penale sunt o sursă de îngrijorare pentru Comisia Europeană și că situația din România s-a deteriorat. El a mai spus că până acum Parlamentul României nu a dat semne că răspunde recomandărilor organismelor europene. "Cred sincer că încă mai avem o șansă să schimbăm situația", a afirmat Timmermans.

De asemenea, el a cerut ca autoritățile române să înceapă o investigație cu privire la protocoalele serviciilor de informații cu instituțiile din justiție, pentru că este nevoie de o independență a justiției.

În finalul dezbaterii, Timmermans a spus că în cei aproape 30 de ani de la căderea dictaturii din România țara noastră a făcut progrese enorme și, pe ultima sută de metri a acestui maraton, riscă să nu treacă linia de sosire, el cerând autorităților să țină cont de raportul MCV și de toate recomandările organismelor europene. "Dacă Comisia trebuie să fie extrem de brutală pentru evaluare, o vom face. Nu este o amenințare, noi suntem gardienii tratatelor și ne luăm acest rol în serios", a avertizat oficialul european.

Comenteaza aceasta stire

CRIZĂ politică în Rep. Moldova. Parlamentul a fost dizolvat. Alegeri anticipate în 6 septembrie
De Mediafax 9 iunie 2019

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, suspendat temporar din funcție în urma unei decizii CCM, a declarat că există două soluții la criza politică actuală, organizarea de proteste masive sau presiunea din partea partenerilor externi.

Momente emoționante: Polițist german, în lacrimi după ce a ajutat românii din diaspora să voteze. Clipul, preluat de Poliția din Munchen! VIDEO
De Mediafax 29 mai 2019

Într-un clip postat de unul din românii care au așteptat la coadă ca să voteze la consulatul din Munchen, Marius Șortan, se observă cum românii scandează ”Polizei! Danke polizei!” și îi aplaudă pe polițiștii germani care au lărgit perimetrul instituției cu garduri mobile astfel încât să poată vota cât mai mulți oameni.

Financial Times: Demisia Theresei May riscă să conducă la producerea unui Brexit fără niciun acord
De Mediafax 25 mai 2019

Demisia premierului Theresa May deschide drumul unei competiții haotice pentru conducerea Partidului Conservator și amplifică probabilitatea ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană fără niciun acord Brexit, comentează cotidianul Financial Times.

Alegerile europene au început. Unde își exercită cetățenii deja dreptul la vot
De Neptun TV 23 mai 2019

Marea surpriză pe scena olandeză o reprezintă Partidul Forumul pentru Democrație, care a fost fondat cu doar 2 ani în urmă de Thierry Baudet. Prin discursuri populiste, afirmații scandaloase și nefondate, partidul aspiră la un referendum privind ieșirea Olandei din UE, acuzând UE de atacurile teroriste de pe continent care, conform partidului, au avut loc din cauza unei proaste gestionări a migrației ilegale. Partidul dorește și retragerea Olandei din Acordul de la Paris privind lupta împotriva schimbărilor climatice, ieșirea din Schengen și, la dorința cetățenilor, din zona euro. Partidul este estimat să obțină 5 locuri, ceea ce ar aduce o pondere mai mare familiei Conservatorilor și Reformiștilor din Parlamentul European.