duminică, 20 ianuarie 2019

România preia de la 1 ianuarie 2019 președinția Consiliului UE. Care sunt principalele atribuții

De Mediafax 20:01, 31 decembrie 2018 151 vizite Politic
România preia de la 1 ianuarie 2019 președinția Consiliului UE. Care sunt principalele atribuții

La 12 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România va prelua, începând cu 1 ianuarie 2019, pentru șase luni, responsabilitatea Președinției Consiliului UE. Pregătirea a fost însă bruiată de dispute între președinte și premier.

În vederea pregătirii prelării conducerii forului european, în Parlamentul României a fost constituită Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru coordonarea activităților parlamentare necesare pregătirii Președinției Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019.

Pe 16 mai 2018, comisia specială parlamentară împreună cu cele două Comisii pentru afaceri europene ale Senatului și Camerei Deputaților au organizat o reuniune comună pentru a dezbate prima versiune a temelor de interes ale mandatului României la Președinția Consiliului Uniunii Europene. În cadrul acesteia, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a prezentat principalele aspecte ale documentului. La reuniune au participat secretari de stat responsabili pe problematica afacerilor europene din ministere.

La 2 octombrie 2018, senatorul Titus Corlățean, președinte al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru coordonarea activităților parlamexntare necesare pregătirii Președinției Consiliului Uniunii Europene, a participat la reuniunea reprezentanților comisiilor reunite pentru afaceri europene și politică externă din Senat și Camera Deputaților cu negociatorul-șef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, aflat în vizită oficială la București.

 

Discuțiile s-au concentrat pe stadiul procesului de negocieri privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, principalele provocări și multiplele implicații pe care acest complex proces le presupune, precum și perspectivele de finalizare a acestuia.

La scurt timp însă Titus Corlățean a fost înlocuit la șefia Comisiei parlamentare pentru pregătirirea Președinției Consiliului UE. Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senat a decis, pe 17 octombrie, ca senatorul PSD Gabriela Crețu să ocupe funcția de președinte al Comisiei speciale parlamentare, înlocuindu-l astfel pe Titus Corlățean, după ce acesta și-a înaintat demisia din funcție.

La începutul anului 2018, primul politician care a afirmat că România nu este pregătită să preia președinția CUE a fost președintele UDMR, Kelemen Hunor. El considera că nu se vorbește de prioritățile României, nici de pregătirile logistice sau de resursa umană și nu se aude vocea României în politica externă.

Drept răspuns - ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a anunțat că românii sunt pregătiți să gestioneze Președinția Consiliului Uniunii Europene. Declarația lui Victor Negrescu a venit după o întâlnire cu reprezentanți ai guvernelor finlandez și croat. Reprezentanții României, Finlandei și Croației s-au reunit, pe 22 ianuarie, la Palatul Victoria pentru a discuta despre prioritățile comune pentru o perioadă de 18 luni. Statele membre care dețin Președinția Consiliului UE lucrează în grupuri de câte trei, denumite "Trio-uri". Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. Trio-ul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni.

Afirmația potrivit căruia România stă foarte bine cu pregătirea preluării Președinției Consiliului Uniunii Europene, a fost întărită, pe 23 martie, de premierul Viorica Dăncilă, ea adăugând că este un proiect de țară pe care trebuie tratat cu foarte multă seriozitate. Declarația premierului a venit în contextul în care Comitetul interministerial pentru pregătirea preluării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene a adoptat calendarul reuniunilor informale ce vor fi organizate în România pe durata acestui mandat, în primul semestru al anului 2019, cât și calendarul acțiunilor premergătoare exercitării mandatului.

Mai mult, în vara anului 2018, MAE a anunțat că partea română este pregătită să organizeze la Sibiu, pe 9 mai 2019, Summitul informal al șefilor de stat și de guvern din UE, în contextul în care țara noastră va deține președinția Consiliului UE, România fiind în grafic cu calendarul pentru eveniment. Summitul din 9 mai 2019, dedicat viitorului Uniunii Europene și viitoarei agende strategice a liderilor pentru perioada 2019-2024, va reuni la Sibiu 27 de șefi de stat și de guvern ai statelor membre, 36 de delegații oficiale, 400 de invitați de rang înalt, circa 900 de jurnaliști și 100 de traducători.

De altfel, Guvernul a adoptat, pe 23 august, o ordonanță potrivit căreia oficialii străini vor avea prioritate în trafic pe perioada președinției române a Consiliului UE.

În toamna anului 2018, între instituțiile statului au existat dispute aprinse pe tema nivelului de pregătire din partea României pentru preluarea președinției Consiliului UE.

Președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a motivat, pe 29 octombrie, referitor la declarația sa potrivit căreia România nu este pregătită să preia președinția Consiliului UE, că a făcut referire la scandalurile politice duse în exterior.

"Eu m-am referit și am observat că și premierul a înțeles mesajul meu, la faptul că politic suntem permanent în scandaluri și se exportă subiectul la nivel european, eu mi-aș fi dorit să existe un fel de armistițiu cu privire la mijloacele prin care ducem lupta politică. Să renunțăm la plângerile penale practicate cu spor de Orban și liberali. Să nu exportăm aceste dispute la nivelul țărilor europene. Suntem singura țară care face asta și e regretabil. Din punct de vedere tehnic și administrativ nu am îndoială că România e pregătită să preia președinția Consiliului UE", a declarat Călin Popescu Tăriceanu.

În acest context, președintele PSD, Liviu Dragnea, a reacționat și a spus că știe de la prim-ministru că Guvernul este „foarte pregătit” să preia președinția CUE.

La scurt timp însă, președintele Klaus Iohannis a făcut public faptul că „nu suntem pregătiți pentru preluarea președinției Consiliului UE”

Președintele Klaus Iohannis a declarat, pe 12 noiembrie, că România nu este pregătită pentru preluarea Consiliului Uniunii Europene, în condițiile în care la Guvern factorii responsabili sunt schimbați sau pleacă, iar "lucrurile au luat-o razna". Declarația lui Iohannis a venit după ce în urmă cu trei zile ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, și-a dat demisia.

"Trebuie să menționez o mare ingrijorare pe care o am, cu toate că nu vă privește direct. E vorba de anul 2019, când România va prelua președinția Consiliului UE, o poziție extrem de onorantă și de solicitantă, mai ales pentru Guvern. Părerea mea e că nu suntem pregătiți pentru așa ceva. Acum câteva săptămâni am spus că vom face față rezonabil, numai că între timp lucrurile au luat-o razna, la Guvern nu se mai înțeleg care sunt persoanele responsabile, persoanele care ar trebui să se ocupe de asta demisionează sau sunt demiși. Cred că și acum, în ultimul moment, necesitatea politică este înlocuirea acestui accident al democrației românești care este Guvernul Dragnea-Dăncilă. Nu există nicio perspectivă de bună guvernare și implicare în afacerile europene. Aceste lucruri sunt foarte grave", a declarat Klaus Iohannis, la ședința Adunării Generale a Asociației Municipiilor din România.

În contextul tensiunilor politice din România și a declarației președintelui român, premierul Finlandei, Juha Sipilä, și-a exprimat disponibilitatea ca Guvernul de la Helsinki să înceapă mandatul european din ianuarie 2019. Juha Sipilä a subliniat că Bucureștiul nu a făcut această solicitare, precizând că, dimpotrivă, Guvernul de la București a confirmat că va prelua Președinția Consiliului UE conform programării, informează agenția de presă STT și postul YLE.

Premierul Viorica Dăncilă a respins categoric, pe 13 noiembrie, propunerea Finlandei, spunând că țara noastră este pregătită, iar ”președintele Klaus Iohannis știe acest lucru”.

La ceremonia depunerii jurnământului de către George Ciamba în funcția de ministru delegat pentru Afaceri Europene după demisia lui Victor Negrescu, președintele Klaus Iohannis le-a spus ministrilor în frunte cu prim-ministrul că încă se poate o pregătire rezonabilă pentru președinția Consiliului UE.

Între timp, Victor Negrescu și-a motivat demisia din Guvern. Fostul ministru al Afacerilor Europene, Victor Negrescu, a explicat că în urma discuțiilor din Guvern a ajuns la concluzia că nu își mai poarte exercita mandatul la același nivel. El a adăugat că e posibil să fi fost considerat ca partea de dosare europene să fie împărțite către alți colegi.

 

Demisia lui Negrescu a venit cu mai puțin de două luni de preluarea de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene.

La scurt timp după ce a demisionat din funcție, Victor Negrescu a spus că România este pregătită pentru preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene, toate elementele fiind în grafic. Negrescu a mai spus că banii europeni trebuie să fie o prioritate pentru țara noastre

De altfel, Comisia Europeană a anunțat că nu are îngrijorări asupra capacității României de a prelua Președinția Consiliului UE după ce Victor Negrescu demisionează din funcția de ministru al Afacerilor Europene.

Asupra capacității României de a prelua președinția Coniliului UE s-au pronunțat și înalții oficiali europeni.

Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a declarat, în conferința comună cu premierul Viorica Dăncilă, de pe 5 decembrie la Bruxelles, că sunt unele puncte, cum ar fi statul de drept, la care ar mai fi de lucrat, dar România este foarte bine pregătită să preia președinția Consiliului UE.

De asemenea, și președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a declarat, pe 21 noiembire, la o dezbatere la Facultatea de Drept din București, că România este pregătită să preia Președinția Consiliului UE, precizând că fenomenul corupției e o problemă și în alte state, nu doar în țara noastră.

După calmarea tensiunilor pe tema nivelul de pregătire din partea României, Guvernul României a adoptat, pe 7 decembrie, proiectul de Hotărâre privind suplimentarea bugetului Ministerului Culturii și Identității Naționale (MCIN) pentru finanțarea unor proiecte culturale realizate cu ocazia Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Suplimentarea bugetului MCIN se va face din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, pentru finanțarea unor proiecte culturale.

La finalul anului 2018, aleșii au adoptat Declarația Parlamentului României privind Președinția Consiliului UE.

Camera Deputaților și Senatul au adoptat, în plenul reunit de pe 12 decembrie, Declarația Parlamentului României privind dimensiunea parlamentară a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene pe care România o va exercita în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019.

Înaintea dezbateri și votului în plenul reunit al Parlamentului, premierul Viorica Dăncilă a declarat că odată cu preluarea Președinției Consiliului UE de către România, nu mai trebuie să existe orgolii, interese sau confruntări politice, făcând apel la pace și consens. Aceasta a făcut apel la parlamentari să nu mai continue cu mesajele politice care ar putea afecta imaginea României pe plan extern.

Totodată, șeful Executivului a prezentat în Parlament principalele priorități ale României în perioada deținerii Președinției Consiliului UE acestea fiind migrația, asigurarea securității în cadru Uniunii și combaterea discriminării, rasismului, xenofobiei și discursului urii.

Cu doar trei zile înainte de preluarea președinției Consiliului UE, președintele Comsiei Europene, Jean Claude Juncker a declarat că are "dubii" privind capacitatea României de a deține Președinția semestrială. Juncker a spus că, deși este "bine-pregătit din punct de vedere tehnic", Bucureștiul nu a înțeles "deplin" ce presupune acest mandat. În plus, președintele Comisiei Europene a explicat că, din cauza disputelor politice interne, România ar putea să pară că nu este o "entitate compactă" în Europa. "Este necesar un front unit pe plan intern pentru a promova unitatea Europei în calitatea de președinte al Consiliului UE", a subliniat Juncker.

Ultimele remarci ale președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker au atras criticile liderilor PSD.

Europarlamentarul PSD, Claudia Țapardel, spune că a luat act cu dezamăgire de declarațiile făcute de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, potrivit cărora „Guvernul de la București nu a înțeles pe deplin ce înseamnă să prezidezi țările UE” și susține că acesta pare "dezorientat".

Mai mult, social democratul Mihai Fifor, fost ministru al Apărării, o acuză pe Angela Cristea, reprezentant al Comisiei Europene în România, că dezinformează forul european și susține că atâta timp cât aceasta stă în funcție,președintele CE Jean Claude Juncker va fi avea o percepție deformată a ce se petrece. Replica a venit imediat. Comisia Europeană a anunțat, într-un răspuns la solicitarea MEDIAFAX, că atacurile la adresa Angelei Cristea, reprezentantul CE în România, venite din partea social democratului Mihai Fifor, sunt inacceptabile și instituția așteaptă ca aceasta să primească același tratament de care beneficiază și ambasadorul român la Bruxelles.

La 12 ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană, România va prelua, începând cu 1 ianuarie 2019, pentru șase luni, responsabilitatea Președinției Consiliul Uniunii Europene.

Mandatul României la Președinția Consiliului UE va fi marcat de două aspecte importante: deținerea, pentru prima dată, a acestei atribuții și organizarea, pe perioada mandatului Președinției României, a alegerilor pentru Parlamentul European. Principalele provocări predictibile la adresa Uniunii gestionate de Președinția României la Consiliul UE sunt Brexit-ul și Cadrul financiar multi-anual post 2020.

„Președinția României la Consiliul UE se va derula într-un context european și internațional complex, mandatul acesteia urmând a fi calibrat în funcție de evoluția unor dosare cu miză majoră la nivelul Uniunii. În acest moment cele mai vizibile dintre acestea, dincolo de dosarele legislative ordinare, apar a fi, în principal, Brexit și Cadrul financiar multi-anual post 2020.”, conform site-ului Ministerului Afacerilor Externe.

 

Comenteaza aceasta stire

Ce se întâmpla în 2019 cu pensiile și recalcularea acestora
De Neptun TV 6 ianuarie 2019

Totodată, Marius Budăi spune că tuturor persoanele care se încadrează în lege, și nu au avut punctaj la grupe, le vor fi recalculate pensiile.

Comisia de la Poarta Albă, schimbată chiar în ziua în care trebuia să decidă eliberarea lui Nicușor Constantinescu
De Neptun TV 4 ianuarie 2019

Comisa de liberare condiționată de la Penitenciarul Poarta Albă a fost schimbată chiar în ziua în care fostul politician avea evaluarea pentru eliberare.

Mihaela Triculescu, noul președinte al ANAF
De Neptun TV 3 ianuarie 2019

Decizia de numire intră în vigoare la publicarea în Monitorul Oficial.

România preia de la 1 ianuarie 2019 președinția Consiliului UE. Care sunt principalele atribuții
De Mediafax 31 decembrie 2018

La 12 ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană, România va prelua, începând cu 1 ianuarie 2019, pentru șase luni, responsabilitatea Președinției Consiliul Uniunii Europene.

Corespondent New York Times: Pe fondul disputelor cu Bruxellesul, România va conduce UE într-un moment crucial
De Neptun TV 31 decembrie 2018

"Guvernul de stânga a trecut în mod incisiv la eforturi de limitare a independenței justiției - generând proteste de stradă și crize politice -, iar acum analizează posibilitatea adoptării unui decret prin care să le ofere amnistie persoanelor condamnate pentru corupție", subliniază Kit Gillet.