luni, 25 septembrie 2017

Și marmota învelea ciocolata, pardon pe Kovesi … în Le Monde

Și marmota învelea ciocolata, pardon pe Kovesi  … în Le Monde

Vineri seara, pe început de week-end, o așa zisă știre cade din Le Monde în rutina românească, precum cărămida în geamul bisericii. Aparent, din senin un top al celor mai promițători politicieni europeni, întocmit de cei de la Le Monde, după criterii numai de ei știute, o plasează pe Laura Codruța Kovesi în primii patru cei mai promițători tineri politicieni europeni ?!  

La prima vedere, ai zice: Iată un succes, să te bage Le Monde în seamă și să te cânte de bine și asta după ce ai ascultat, în interpretarea lui Dâncu „La Chilia-n Port” , varianta statului de drept! Numai că, după ce te uiți mai atent, la relatarea preluată de o anumită parte a presei, parcă îți vine să încerci o reflecție, care dă cu virgulă. Iată de ce:

Topul din Le Monde, ale cărui criterii sunt cunoscute numai de cei de la Le Monde, pică într-un moment în care Laura Codruța Kovesi se află în plin turneu de credibilizare și într-un moment în care este așteptată evaluarea ministrului justiției asupra activității dumneaei, într-un moment în care prestația șefei DNA s-a aflat în coliziune directă cu Constituției României!

Mai mult, articolul francezilor (!?) rostogolit laudativ de oficina marelui deontolog Dan Tăpălagă, de site-ul la care lucrează duduia Ioana Ene Dogioiu, cea care ar aresta judecătorii CCR, pentru că nu îi convine verdictul, sau de Revista 22, o creionează pe Kovesi ca pe o Ioana d'Arc a celor ce încă #rezistă. Și asta la numai două zile după ce, oficial, în Parlamentul European, la dezbaterile din Comisia LIBE, spectacolul pus la cale de Monica Macovei, Liiceanu și trupa de balet „#rezist” a fost un fiasco total, ce nu a captat atenția sau interesul europenilor.

În acest context, compunerea celor de la Le Monde are câteva scopuri precise, pe care, nu trebuie să fii cine știe ce analist pentru a le descoperi:

Kovesi laudativ în Le Monde este o încercare de a oferi argumente contra unei eventuale propuneri de demitere a lui Laura Codruța Kovesi de la șefia DNA. Un argument care ar întări refuzul lui Klaus Iohannis de a o demite;

Kovesi  laudativ în Le Monde poate fi un și un laitmotiv. În cazul în care presiunile îl vor determina, totuși,  pe Iohannis să accepte eventuala propunere de a o demite pe Kovesi, atunci eroina celor de pe Sena va fi propulsată în fruntea #rezistenților și va deveni sprinterul căruia Iohannis îi va preda în 2019 ștafeta dreptei, în cursa pentru Cotroceni, cu mesajul schimbat de la „corectitudinea (!?) nemțească” la “incoruptibila (!?) președinte”.

Bine, vor spune unii, dar care e legătura dintre politica dâmbovițeană și publicația franceză de notorietate? Unde e echidistanța și neutralitatea antologică a presei occidentale? Păi să vedem:

Deși nu am o dovadă palpabilă pot face recurs la istorie. Nu foarte departe în trecut, unul dintre cele mai controversate regimuri politice care au stăpânit România, adică regimul Ceaușescu și-a asigurat, în anumite momente ale existenței sale, o bună imagine și un avantaj în relațiile internaționale. New-York Times, The Wall Street Journal, The Times, Le Monde, Le Figaro, Frankfurter Allgemeine Zeitung, Neue Zurcher Zeitung, Corriere de la Sera sunt numai câteva din publicațiile occidentale prestigioase care, din când în când, reflectau laudativ “performantele" sau “imaginea” de erou a lui Ceaușescu. Prin manipulare, cu bani, prin exploatarea simpatiilor de stânga a unor jurnaliști occidentali sau prin asocierea regimului cu ONG-uri internaționale,  în îndeplinirea unor interese comune de moment, atât Ceaușescu personal, cât și regimul lui aveau parte de „laudatio” chiar și în Le Monde. Crede cineva că metodele prin care Ceaușescu își făcea imagine azi au dispărut? Eu zic că, de fapt, cumpărarea și folosirea presei doar s-a rafinat ca metodă și poate simpatia politică e alta. A și era să uit: Dacă, acum 30 – 40 de ani, pentru Le Monde eroul era Ceaușescu, azi îi place așa zisa dreaptă politică românească, deci Kovesi e eroina!

Editorial de Silviu Molnar

Comenteaza aceasta stire

În 'pas de gâscă': Angela Merkel devine cel mai longeviv cancelar al Germaniei!

Din perspectiva Uniunii Europene alegerile din Germania sunt la fel de importante ca cele din Franța, dacă ținem cont de faptul că odată cu Brexit –ul, Germania și Franța sunt principalii piloni ai UE și reprezintă cele mai puternice economii europene.

România stat de 'drepți' și Watergate-ul de carton

După 43 de ani, în statul de drepți România, odată cu dezvăluirile fostului colonel SRI Daniel Dragomir, o poveste similară, confiscării statului ș a instituțiilor lui, ajunge la apogeu, dar cu accente locale grotești, caricaturale și bineînțeles că nici măcar nu se pune problema unei demisii a președintelui în funcție.

Procuror curat ca lacrima. Pentru liniștea DNA

S-a petrecut un eveniment istoric. Autoritatea autorităților, Consiliul Superior al Magistraturii, a bătut în cuie noua definiție a procurorului model. Așa cum a fost ea formulată de către Inspecția Judicară.

Politically Correct, dar nu la noi, la Duisburg!

Acum ceva timp, în perioada preaderării României la Uniunea Europeană, nu era lună în care oficialii occidentali, indiferent că erau englezi, germani, germani sau francezi să nu ne frece ridichea nouă românilor, pe motivul că nu facem tot ce trebuie pentru ai integra social și cultural pe țigani.

Democrația impune bucuria vieții
De Eugen Tănăsescu 4 septembrie 2017

Cam asta a fost concluzia din capul meu după ce am vizionat premiera, pe scena constănțeană, a piesei de teatru „I love democracy”, o punere în scenă a jurnalistului Sorin Lucia-Ionescu după romanul „Fetița și Țigara” al francezului Benoit Duteurtre, în cadrul FITIC. Un titlu inspirat parcă din celebra replică din „Războiul Stelelor” a senatorului Palpatine: „I love democracy. I love the Republic”. Și chiar despre totalitarismul democrației pare a fi vorba.

Contestarea modificării legilor Justiției este o pervertire a principiilor democrației

Am văzut săptămâna trecută agitația declanșată de comunicarea ministrului Justiției, Tudorel Toader, referitorare la modificările pe care Guvernul României intenționează să le propună Parlamentului la legile care guvernează organizarea Justiției în România.

Finalul unui sezon 'mai altfel'
De Sorin-Lucian Ionescu 28 august 2017

Constanța e de departe de a fi terra nuda pentru muzica și artele clasice. Aș menționa în primul rînd unicul Teatru de Balet al maestrului Danovski, apoi Orchestra Simfonică fondată de Paul Staicu și nu în ultimul rînd venerabila Operă (fostul Teatru Liric) care le-a înglobat și pe primele două.