vineri, 26 mai 2017

Și marmota învelea ciocolata, pardon pe Kovesi … în Le Monde

loading...
Și marmota învelea ciocolata, pardon pe Kovesi  … în Le Monde

Vineri seara, pe început de week-end, o așa zisă știre cade din Le Monde în rutina românească, precum cărămida în geamul bisericii. Aparent, din senin un top al celor mai promițători politicieni europeni, întocmit de cei de la Le Monde, după criterii numai de ei știute, o plasează pe Laura Codruța Kovesi în primii patru cei mai promițători tineri politicieni europeni ?!  

La prima vedere, ai zice: Iată un succes, să te bage Le Monde în seamă și să te cânte de bine și asta după ce ai ascultat, în interpretarea lui Dâncu „La Chilia-n Port” , varianta statului de drept! Numai că, după ce te uiți mai atent, la relatarea preluată de o anumită parte a presei, parcă îți vine să încerci o reflecție, care dă cu virgulă. Iată de ce:

Topul din Le Monde, ale cărui criterii sunt cunoscute numai de cei de la Le Monde, pică într-un moment în care Laura Codruța Kovesi se află în plin turneu de credibilizare și într-un moment în care este așteptată evaluarea ministrului justiției asupra activității dumneaei, într-un moment în care prestația șefei DNA s-a aflat în coliziune directă cu Constituției României!

Mai mult, articolul francezilor (!?) rostogolit laudativ de oficina marelui deontolog Dan Tăpălagă, de site-ul la care lucrează duduia Ioana Ene Dogioiu, cea care ar aresta judecătorii CCR, pentru că nu îi convine verdictul, sau de Revista 22, o creionează pe Kovesi ca pe o Ioana d'Arc a celor ce încă #rezistă. Și asta la numai două zile după ce, oficial, în Parlamentul European, la dezbaterile din Comisia LIBE, spectacolul pus la cale de Monica Macovei, Liiceanu și trupa de balet „#rezist” a fost un fiasco total, ce nu a captat atenția sau interesul europenilor.

În acest context, compunerea celor de la Le Monde are câteva scopuri precise, pe care, nu trebuie să fii cine știe ce analist pentru a le descoperi:

Kovesi laudativ în Le Monde este o încercare de a oferi argumente contra unei eventuale propuneri de demitere a lui Laura Codruța Kovesi de la șefia DNA. Un argument care ar întări refuzul lui Klaus Iohannis de a o demite;

Kovesi  laudativ în Le Monde poate fi un și un laitmotiv. În cazul în care presiunile îl vor determina, totuși,  pe Iohannis să accepte eventuala propunere de a o demite pe Kovesi, atunci eroina celor de pe Sena va fi propulsată în fruntea #rezistenților și va deveni sprinterul căruia Iohannis îi va preda în 2019 ștafeta dreptei, în cursa pentru Cotroceni, cu mesajul schimbat de la „corectitudinea (!?) nemțească” la “incoruptibila (!?) președinte”.

Bine, vor spune unii, dar care e legătura dintre politica dâmbovițeană și publicația franceză de notorietate? Unde e echidistanța și neutralitatea antologică a presei occidentale? Păi să vedem:

Deși nu am o dovadă palpabilă pot face recurs la istorie. Nu foarte departe în trecut, unul dintre cele mai controversate regimuri politice care au stăpânit România, adică regimul Ceaușescu și-a asigurat, în anumite momente ale existenței sale, o bună imagine și un avantaj în relațiile internaționale. New-York Times, The Wall Street Journal, The Times, Le Monde, Le Figaro, Frankfurter Allgemeine Zeitung, Neue Zurcher Zeitung, Corriere de la Sera sunt numai câteva din publicațiile occidentale prestigioase care, din când în când, reflectau laudativ “performantele" sau “imaginea” de erou a lui Ceaușescu. Prin manipulare, cu bani, prin exploatarea simpatiilor de stânga a unor jurnaliști occidentali sau prin asocierea regimului cu ONG-uri internaționale,  în îndeplinirea unor interese comune de moment, atât Ceaușescu personal, cât și regimul lui aveau parte de „laudatio” chiar și în Le Monde. Crede cineva că metodele prin care Ceaușescu își făcea imagine azi au dispărut? Eu zic că, de fapt, cumpărarea și folosirea presei doar s-a rafinat ca metodă și poate simpatia politică e alta. A și era să uit: Dacă, acum 30 – 40 de ani, pentru Le Monde eroul era Ceaușescu, azi îi place așa zisa dreaptă politică românească, deci Kovesi e eroina!

Editorial de Silviu Molnar

loading...

Comenteaza aceasta stire

O Capitală nefrecventabilă
De Sorin-Lucian Ionescu 22 mai 2017

Joia trecută în Capitală a fost un total haos. Nu era nici vineri, nici sâmbătă, nici luni. Trei șoferi bucureșteni cu care am călătorit în ziua respectivă mi-au confirmat independent unul de celălalt că n-au văzut așa ceva de ani de zile - eu eram convins că așa e la ei zilnic. Nu, a fost ceva și mai deosebit. Deși, nici eu n-am văzut vreodată coadă, de la Otopeni la Casa Presei Libere, care să stea pe loc, pur și simplu!? Centura era și ea paralizată, dar asta știam deja, dintotdeauna.