joi, 19 aprilie 2018

Slugă pentru stăpânul mai 'onorabil'

Slugă pentru stăpânul mai 'onorabil'

De 25 de ani, politica externă a României se află sub paradigma că țara noastră, prin șeful ei de trib, trebuie musai să fie slugă la ''cineva''. Lui Ion Iliescu i s-a spus că ''cine-a stat cinci ani la ruși, nu poate gândi ca Bush'', de parcă Bush ar fi fost vreo ''lumină''.

Când Emil Constantinescu a devenit președinte, s-a spus că, gata cu servitutea către Rusia, ne băgăm iobagi la americani, doar-doar vom intra în NATO. N-a fost să fie, decât din a doua, a treia încercare, când le-a convenit ''lor''. Ba, mai mult, Constantinescu a semnat și un dubios acord cu Ucraina, la Neptun!? În fine, Traian Băsescu și-a făcut un titlu de glorie din dorința de a o ''suge de la Marele Licurici, nu de la cel mic'' și de a urî cu fervoare Rusia. Dacă asumăm că cel mic e Germania, cam știm cum stăm astăzi.

Adică, în fine, ajungem la zilele noastre. Președinte neamț, echilibrat, ne-a pus Dzeu mâna în cap, ne-am zis. Sigur, am acceptat tacit obediența față de Micul Licurici, că sângele apă nu se face. Dar, ne-am zis, poate e de bine. O relație bună cu Germania și, prin extensie, cu Europa, nu poate decât să ne bucure. Și cu Franța. Și cu Statele Unite, care-au primit un etaj în sediul DNA, pe post de a doua ambasadă. Și dacă e echilibrat, nu ca zăludul de dinaintea lui, o relație corectă, dacă nu cordială, cu Rusia. Or, ce zice dumnealui la Iași, interpelat de un cetățean că ”Ai devenit sluga americanilor, bă!'' În loc să spună, măcar de ochii lumii, că NU E SLUGA NIMĂNUI, președintele unei țări care aproape că se învecinează cu Rusia, răspunde: ''Decât a rușilor, mai bine așa!”. Deci, în logica lui Klaus Iohannis, 1. trebuie musai să fii sluga cuiva, și 2. cel mai dezonorant e să fi sluga rușilor - a altora, mai merge.

Nu ne-a trebuit un an să ne dăm seama, din ce în ce mai mulți, că omul e mic în gândire. Nici măcar nu s-a înconjurat de consilieri inteligenți și talentați, care să-i escamoteze contondențele. Discursurile lui - exclusiv citite, niciodată libere - sunt sterile și bolovănoase. Dar când scapă și câte-un porumbel ca cel de duminică, de la Iași, i se vede și lipsa de orizont și profunzime.

Comenteaza aceasta stire

Coautor la înalta trădare

Înseamnă că la vârful ei a existat un al treilea personaj care poate fi acuzat de înaltă trădare. Ghici cine era ministrul Apărării când s-a declanșat operațiunea? Gabriel Oprea.

Talibanii foamei

Mișcarea Occupy, demonstrațiile pentru egalitatea de sexe, demonstrațiile pentru nediferențierea sexelor sau alte idealuri utopice, născute în laboratoarele unor "gânditori cu bască", finanțați de puzderia de ONG-uri de dreapta, ce papă banii exponenților serioși ai marelui capital sau ai corporațiilor, al căror scop este acela de a nu pierde pozițiile de lideri ai profiturilor.

Dovada simbiozei SRI-DNA

Săptămâna Patimilor nu s-a încheiat. Vor urma și altele. Statul paralel va fi călcat cu trenul. Ceea ce veți afla și veți vedea sunt probe furnizate de maiorul SRI Daniel Florea. Care astăzi trage ponoasele pentru că, în urmă cu mai mulți ani, înțelegând că se încalcă legea, a încercat să împiedice mizeria.

Taberele de vară SRI și traseul secretelor de stat

Acum, lucrurile s-au schimbat. Conținutul protocolului încheiat între Serviciul Român de Informații și Parchetul General, în ambele sale versiuni – fiindcă există unele diferențe între documentele aflate în arhiva celor două instituții – se referă la modul în care urmează să lucreze, să colaboreze sau, cum spune doamna Kovesi, să conlucreze sau, cum spun eu, să fuzioneze procurorii cu ofițerii SRI.

Cursul de semantică al doamnei Kovesi

La nicio săptămână după ce l-a amenițat cu un proces pe Sebastian Ghiță, răspunzându-i astfel „inculpatului”, din nou doamna Laura Codruța Kovesi iese la rampă. De această dată, pentru a ține un curs de semantică. Făcând diferența specifică dintre colaborare și cooperare. Cu trimitere expresă la faimoasele protocoale. Despre care până de curând a spus că nici măcar nu existau. Tot o chestiune de semantică.

Cercul vicios al protocoalelor

S-a ajuns într-o situație imposibilă. Tipică pentru un stat cu o democrație eșuată. Rapoartele de activitate ale Serviciului Român de Informații din 2015, 2016 și 2017, dacă Parlamentul își face datoria, trebuie analizate și este obligatoriu să primească un vot. Fie de aprobare, fie de respingere. În caz contrar, legile acestui stat vor fi ignorate și în 2018, așa cum s-a întâmplat în anii anteriori. Parlamentul este însă legat de mâini și de picioare. Așa cum am demonstrat ieri, succint, pe pagina mea de Facebook. Veți vedea că blocajul e total.

Cercul vicios al protocoalelor

Fie de aprobare, fie de respingere. În caz contrar, legile acestui stat vor fi ignorate și în 2018, așa cum s-a întâmplat în anii anteriori. Parlamentul este însă legat de mâini și de picioare. Așa cum am demonstrat ieri, succint, pe pagina mea de Facebook. Veți vedea că blocajul e total.

Terorismul Facebook

Eu nu pot decât să mă amuz atunci când văd că din ce în ce mai mulți oameni de pe întreaga planetă se îngrijorează, se opăresc și se revoltă când descoperă că au fost manipulați. După ce, în prealabil, au fost cu atenție analizați și cercetați. Iar această revoltă este generată de uriașul scandal cunoscut sub numele de Cambridge Analytica. Ce l-a generat? Și de unde până unde această traumă, despre care se vorbește că au suferit-o sute de milioane de oameni, poate stârni amuzamentul?

Capturarea Justiției

S-o luăm pe rând. Lavinia Coțofană își expune drama personală, relatând cum a fost măturată de la judecătoria din Arad ca pedeapsă pentru că a descoperit, chiar în interiorul acestei instituții, operațiuni financiare ilegale, pe care le-a semnalat la CSM. Dar dincolo de executarea acestei judecătoare, care în sine este un fapt scandalos, ni se înfățișează încă un mecanism diabolic, care a condus la capturarea Justiției și la edificarea statului paralel. Am aflat și m-am crucit. Iar acum puteți să vă cruciți și dvs. Serviciul Român de Informații face training cu judecătorii și procurorii.

S-au pierdut scrisorile?

Oare s-au pierdut somațiile scrise ale Comisie din arhivele Ministerului Justiției? Știm acum că toate depeșele îi erau adresate ministrului Justiției. Indiferent cine a fost acesta.

Aștept despăgubiri! Mari!

Dar începe calvarul pentru ANI. Fiindcă îi cer despăgubiri substanțiale. Pe care sper din tot sufletul să le plătească cei vinovați. Nu dumneavoastră sunteți vinovați. Ci ei.