duminică, 21 iulie 2019

STUDIU BRAT. Interesul românilor pentru televiziune, radio și presă scrisă scade - Internetul, singurul câștigător!

STUDIU BRAT. Interesul românilor pentru televiziune, radio și presă scrisă scade - Internetul, singurul câștigător!

BRAT a prezentat o nouă concluzie din seria 'BRAT - Tendințe media', potrivit căreia interesul românilor față de canalele media obișnuite a suferit modificări semnificative în ultimii 10 ani.

Televiziunea, radioul și presa scrisă se confruntă cu o tendință de descreștere a interesului publicului. Internetul este singurul canal câștigător, clasându-se în 2015 pe poziția a treia în consumul de media, după TV și panotaj. Panotajul, un mediu de expunere al mesajelor publicitare și nu un purtător de conținut media, înregistrează o evoluție constantă, precizează BRAT.

Dacă, în 2005, 48% din populația orașelor citea zilnic cel puțin o publicație tipărită, în prezent, cititorii nu depășesc 13% din populație. O scădere semnificativă a consumului zilnic este evidentă și în cazul radioului - de la 59% la 36% din populație, în cazul TV-ului descreșterea fiind de 13 procente, de la 89% la 76%. Interesul oamenilor s-a canalizat către internet, utilizatorii zilnici crescând de 5 ori în ultimii 10 ani și atingând 56%, în 2015, în mediul urban.

Panotajul este cel care nu a suferit modificări în ultimii 10 ani, el fiind influențat doar de obiceiurile zilnice de călătorie ale oamenilor, care s-au menținut constante.

De asemenea, potrivit BRAT, internetul a asimilat în timp conținut scris, audio și video de pe celelalte medii, adăugând prin facilitățile de accesibilitate și interactivitate ale platformei ingredientele necesare succesului. O astfel de abordare va schimba, potrivit BRAT, paradigma actuală de măsurare media și va fi probabil efectuată doar sub presiunea unor jucători globali foarte puternici, fie ei de partea celor ce investesc în publicitate sau de partea creatorilor de conținut, deținătorilor de spațiu publicitar.

Pentru a avea o înțelegere completă a fenomenului expunerii oamenilor la diversele canale media, procentul de oameni expuși la fiecare canal poate fi analizat în paralel cu evoluția timpului de expunere pentru fiecare canal media, mai spune BRAT. Analiza are la bază timpul pe care oamenii declară că îl petrec accesând/ fiind expuși fiecărui canal media și nu provine din studii de măsurare pasive a acestor timpi de expunere. Astfel, indicatorul poate fi mai subiectiv în evaluarea concretă a timpului, dar relevă percepția oamenilor, timpul pe care ei îl alocă în mod conștient fiecărui mediu în parte. Pentru comparabilitatea rezultatelor au fost analizați timpii medii raportat la întreaga populație urbană pentru toate mediile.

Și în acest caz, cea mai spectaculoasă evoluție este înregistrată în cazul internetului. Dacă, acum 10 ani, timpul mediu petrecut pe internet era de 30 de minute pe zi, acum acesta depășește 3 ore, la egalitate cu TV-ul. Dacă este analizat timpul mediu doar pentru utilizatorii de internet, media ar trece de 280 de minute zilnic, mai mult chiar decât timpul mediu petrecut de oameni în exterior, expuși la panotaj, mai spune BRAT.

Tendințele observate în ceea ce privește numărul oamenilor ce accesează un mediu se mențin și în cazul timpului zilnic petrecut accesând respectivul canal, dar descreșterea este mai atenuată în cazul TV-ului și radioului. Și în acest caz panotajul este mediul cel mai constant în ultimii ani. Cu o medie ce depășește 4 ore zilnic petrecute în afara clădirilor, panotajul a fost și rămâne mediul la care oamenii sunt expuși cea mai mare durată pe parcursul unei zile, mai spune BRAT.

De asemenea, în ultimii 10 ani se observă o creștere ușoară a timpului mediu zilnic petrecut în afara clădirilor, aceasta provenind în special de la zilele de sfârșit de săptămână, pentru care timpul mediu petrecut în aer liber de români în 2015 a crescut cu 22 de minute în medie pe zi față de 2005.

Analizând evoluția distribuției investițiilor bugetelor de publicitate pentru fiecare canal media de-a lungul ultimilor 10 ani, se observă fluctuații majore în cazul internetului și presei scrise și evoluții moderate în cazul celorlalte canale, precizează BRAT.

Totodată, BRAT face referire la datele publicate în Media Fact Book, potrivit cărora, analizând bugetele nete ale investițiilor în publicitate, cota ce revine internetului este în prezent de 17%, față de 1%, în 2005. În cazul presei scrise cota scade de 5 ori, de la 24% în 2015 la 5% în prezent. TV-ul deține cea mai mare cotă a bugetelor de publicitate, crescând până la 64% în prezent, în timp ce panotajul descrește până la 8%, iar radioul se menține aproape constant la 6% din piață.

Analizând evoluția accesului oamenilor la diversele canale media și pe cea a investițiilor în publicitate, BRAT spune că, în general, există o corelație între cei doi indicatori. "Analizând la nivelul anului 2015 ponderea timpului de expunere la fiecare canal din totalul timpului mediu zilnic petrecut de o persoană pe cele 5 canale și procentul investițiilor în publicitate, observăm că TV-ul este cel ce deține cea mai favorabilă poziție, în timp ce panotajul pe cea mai defavorabilă", mai spune BRAT.

Comparând aceste procente și cu exemplele altor țări, aparent în România se înregistrează o pondere mare a investițiilor în TV și una mică a celor în presa scrisă, la valori similare ale cotelor timpilor medii cu cele înregistrate în alte țări, mai spune BRAT.

BRAT este organizația industriei de media din România care măsoară audiența presei scrise și a mediului online, auditează tirajele (presa scrisă) și monitorizează investițiile în publicitate (presa scrisă, online, radio și outdoor). Măsurătorile și monitorizările BRAT sunt independente și transparente, pe baza standardelor profesionale stabilite de membrii săi în concordanță cu normele internaționale.

Comenteaza aceasta stire