miercuri, 17 ianuarie 2018

Sub greutatea crimei

Sub greutatea crimei

În urmă cu 28 de ani, unul dintre conducătorii statului român a fost ucis. La Târgoviște. Localitatea pe care voia să o transforme în capitală. A fost ciuruit în incinta unei cazărmi militare. El și soția sa. După un proces istoric. Care a durat două ore. Și fără drept de recurs. Iar tribunalul a fost ilegal.

Sub greutatea acestui omor, săvârșit în ziua de Crăciun, am trăit până acum. Și nu sunt motive care să sugereze că vom ridica asasinatul de pe conștiința românilor. Și că îl vom atribui adevăraților responsabili.

După ce au fost asasinați, soții Ceaușescu au fost înveliți într-un covor. Covorul a fost aruncat într-o aeronavă. Aeuronava i-a transportat la București. Pe parcursul zborului, soldații în termen au stat așezați pe covorul rulat. Covorul cu trupurile foștilor conducători a fost aruncat pe un stadion de fotbal. Și, spre panica complotiștilor, pentru câteva zeci de minute, a fost chiar pierdut. Soții Ceaușescu au fost îngropați pe furiș, după ce unul dintre ”emanați” a inscripționat cu creta, în interiorul cociugului, semne cabalistice.

Și în acesta an, la mormântul lui Nicolae Ceaușescu, câteva persoane au organizat o comemorare. Nu mă număr și nu mă voi număra vreodată printre acestea. Am vrut ca România să scape. Nu numai de familia Ceaușescu. Nu numai de comuniști. Ci de tot ceea ce a însemnat sugrumarea drepturilor și libertăților omului. M-am bucurat când Nicolae Ceaușescu a părăsit Comitetul Central. Am simțit că ni se acordă o nouă șansă. Nu doar mie. Ci tuturor românilor. Extrem de repede am descoperit că a mijloc a fost o păcăleală. Sinistră. Și am reacționat ca atare.

Participanții la complot, căci despre un complot vorbim, definit de către istorici drept lovitură de stat, au extras cuplul Ceaușescu din Comitetul Central și l-au transportat într-un elicopter într-o direcție necunoscută. Pentru noi, cei care am asistat la incredibila scenă. Nu și pentru ei. Autorii loviturii de stat din decembrie 1989 au știut perfect ce fac.

În scurt timp, conducătorul comunist al statului român a fost predat unor militari. Despre ceea ce s-a întâmplat în acele momente autorii au știut, dar nu au suflat o vorbă. Din 22 până în 25 decembrie, românilor nu li s-a spus că soții Ceaușescu sunt capturați și bine ferecați. De la plecarea lor din Comitetul Central și până la Crăciun, a fost nevoie să fie măcelăriți o mie de concetățeni, alții decât morții de la Timișoara sau din seara de 21 decembrie, pentru ca ”emanații” să poată cuceri liniștiți puterea. Omorând în fașă o revoltă care ar fi putut să se transforme în revoluție.

Decizia asasinării cuplului Ceaușescu s-a luat de fapt în toaleta de lângă cabinetul ministrului Apărării Naționale din MApN. Pe șoptite. Cu apa trasă la closet ca nu care cumva să se păstreze vreo înregistrare. Apoi a fost comunicată scurt, în codul convenit, executanților. Înaintea plutonului propriu-zis de execuție, alcătuit din soldați în termen, un alt pluton de execuție, cel real, s-a așezat pe câteva scaune și s-a deghizat în complet de judecată. Al unui tribunal special decis de directorul Editurii Tehnice. Pentru că aceasta era, în 25 decembrie 1989, funcția și ocupația reală a principalului ”emanat”. Ion Iliescu nu avea niciun fel de împuternicire pentru a redacta și  semna un decret prin care să fie înființat un tribunal excepțional. Cei care au participat la acest proces ad-hoc, la rândul lor, nu aveau nicun fel de calitate de a-i judeca pe soții Ceaușescu. Această instanță ilegală, în numai două ore a stabilit că soții Ceaușescu se fac vinovați de genocid  și că trebuiesc executați pe loc, fără posibilitatea de a solicita o a doua judecată.

Soții Ceaușescu sunt principalii responsabili pentru sutele de morți de la Timișoara și din București din ziua de 21 decembrie 1989. Și probabil că ar fi putut fi judecați pentru aceste crime și condamnați  chiar și la moarte, întrucât la acea dată exista o asemenea pedeapsă prevăzută în codul penal. Dar câți și mai ales care sunt cei care ar trebui judecați și condamnați pentru cei 1000 de morți de după capturarea soților Ceaușescu? Iată o întrebare la care, oficial, nu avem încă niciun răspuns.

Procurorii Parchetului Militar ne-au făcut zilele trecute cadou un comunicat, prin care ne anunță că investigarea acestor crime, plasate sub semnul genocidului, continuă după 28 de ani în ritm alert. Totuși, pentru prima dată, aflăm din gura unor oficiali ai statului român că în decembrie 1989 nu a existat în niciun moment un vid de putere. Deci nici ”emanați”. Pur și simpu puterea a trecut dintr-o mână în alta așa cum – ne spun tot procurorii – fusese din timp planificat. Așa că eu unul am avut dreptate vorbind permanent nu despre o revoluție ci despre o lovitură de stat. Care a adus la putere în locul găștii criminale a comuniștilor o altă gașcă, la fel de criminală, care s-a auto-intitutulat a ”emanaților”.

Noua istorie a României a început printr-o lovitură de stat, prin asasinarea cu sânge rece a 1500 de români și prin rănirea gravă și mutilarea a altor câteva mii. Dar, la fel de semnificativ, la fel de grav este că noua putere s-a instalat la comanda societății în urma unui dublu assinat. România și-a asasinat din nou conducătorul fără ca românii să aibă dreptul de a asista la un proces echitabil, la o judecată dreaptă și la o condamnare în temeiul legii.

În 28 de ani, încă niciun reprezentant al Justiției române nu și-a cerut iertare pentru crimă, pentru sacrilegiu, pentru acel tribunal inventat la Târgoviște, așa-zis tribunal al poporului și pentru acea mascaradă de proces. Înseamnă că reprezentanți Justiției române au consimțit. Timp de 28 de ani.

Din nefericire, așa au început să funcționeze noul stat de drept din România și noua sa Justiție. Să ne mai mirăm, în aceste condiții, că nu reușim să depășim consecințele acestui blestem? 

             Editorial de Sorin Roșca Stănescu

 

Comenteaza aceasta stire

Viorica Dăncilă – 'Doamna de Fier' a României

Nominalizarea Comitetului Executiv al PSD pentru funcția de premier al României în persoana doamnei Viorica Dăncilă este schimbarea de paradigmă de care avea nevoie PSD. Afirm acest lucru la puțin timp după nominalizare și cred că, din foarte multe puncte de vedere, este alegerea corectă. Prima femeie premier al României capătă contur în persoana unei doamne a politicii românești în adevăratul sens al cuvântului. Fidelă partidului și politicii social democrate, Viorica Dăncilă are un background care cu greu ar putea fi contestat.

La mâna președintelui

Nu are importanță pentru moment în ce circumstanțe a făcut-o. Nu se va ajunge la repetarea rușinosului procedeu al automoțiunii de cenzură pentru dărâmarea în Parlament de către PSD a propriului premier. Urmează să aflăm cum reacționează președintele Klaus Iohannis.

Și dacă Tudose nu se lasă?

Dar dacă Tudose nu se lasă? Dacă are niște ași în mânecă? Dacă se confirmă că este o dronă? Să vedeți în ce scenariu putem intra.

În PSD câștigătorul pierde tot

În timp ce Liviu Dragnea aleargă prin filiale, într-o operațiune tipică de campanie electorală, în Palatul Victoria, Mihai Tudose se pregătește. De un război pe care îl crede final. Fiecare dintre cei doi protagoniști acționează conform unui model propriu. Finalmente însă, scopul urmărit este acela de a obține un număr cât mai mare de susținători la sfârșitul acestei luni, când se va produce confruntarea de la Iași.

Tăriceanu atacă la baionetă

Mai necesar chiar decât noaptea cuțitelor lungi din PSD. El atacă în forță controversata temă a înarmării României. Dintr-o altă perspectivă, a parteneriatuui strategic consolidat cu Statele Unite.

Bădălău face jocul și câștigă PSD

În timp ce analiștii vorbeau din ce în ce mai insistent despre doi poli de putere în PSD, cel mai important fiind reprezentat de Liviu Dragnea și celălalt de nou sositul în competiția finală Mihai Tudose, eu am afirmat constant că sunt trei poli de putere. Și am atras atenția asupra influenței din ce în ce mai mari pe care o are Niculae Bădălău.

Război în statul paralel. Miza e PSD!

Dragnea poate juca sau nu cu demisia pe masă. Dacă o face, fiecare dintre părți speră la un rezultat decisiv în favoarea ei. Ar fi, deci, o provocare în dublu sens. Între atât de multe necunoscute, există totuși și o certitudine. Momentul este bine ales. Pentru că PSD, practic, nu are în acest moment vreun adversar suficient de puternic pentru a-i lua locul la guvernare.

Ziariști cumpărați la bucată. Sau în vrac
De Neptun TV 7 ianuarie 2018

Adică la grămadă, cu toate redacțiile pe care le dirijează. Ceea ce înseamnă că, la rândul lor, au intoxicat alți ziariști sau i-au transformat pur și simplu în unelte numai bune de executat diversiuni media. Și sunt doar două exemple. Atâta tot!

V4 sau V8?

Dar noua solidaritate este întrucâtva sub semnul întrebării. Ce urmăresc statele de la Visegrad în cele două formule? Ce șanse au ele de a-și impune din ce în ce mai energic interesele în fața nucleului dur al Uniunii Europene? Unde este interesul României?

Paradisul SRI

Sub ultimii trei prim-miniștri, Victor Ponta, Sorin Grindeanu și Mihai Tudose, media salariilor din această instituție a crescut exponențial, ajungând la 4.500 de lei pe lună. A crescut și numărul pensionarilor de lux, SRI numărând în prezent 10.410, de la 8.800 cât erau în 2011. Cum se explică acest fenomen?

Când Elena Udrea va vorbi...

2018 este anul în care, inevitabil, Elena Udrea va vorbi. În 2018 ea va fi pusă literalmente la zid. Va primi o condamnare după gratii. Acest deznodământ, corect sau incorect, nu mai poate fi evitat. La fel cum reacția previzibilă a Elenei Udrea nu lasă loc la prea multe incertitudini. Mulți dintre cei care au încercat să se decupleze de ea vor plăti, la pachet, o factură publică. Morală. Dar care poate deveni și penală.

Retragerea SRI din politică

Sunt zile în care analiștii se întrec în predicții despre 2018. Dar nicio prognoză nu poate sta în picioare, fără a avea un răspuns la întrebarea din titlu. Dacă SRI se retrage din politică, este una. Dacă SRI nu se retrage și continuă să supravegheze populația în masă, în scopul utilizării politice a informațiilor astfel obținute, este cu totul și cu totula alta. Prin urmare, eu unu mă încumet să încerc un răspuns.

Ambasadorii și orbul găinii

Unii ambasadori ai statelor europene acreditați la București, dacă nu sunt rău intenționați atunci ei suferă de orbul găinii. Este o expresie românească, pe care dânșii au cum să o înțeleagă întrucât, după cum au declarat, dispun de traducători. Întâmplător sau nu, ambasadorii la care mă refer, care se declară printr-o petiție colectivă îngrijorați de modificările aduse legilor Justiției, fac parte din nucleul dur al UE, construit în jurul Germaniei și care încă mai susține teza unei comunități cu mai multe viteze. Unde, evident, doar ei își asumă viteza cea mai mare. Așadar, aceștia se pregătesc să dea de pământ cu Parlamentul suveran al României, dar nu sunt la curent cu ceea ce, de fapt, s-a întâmplat în forul legiuitor al acestei țări. Am să le spun eu câte ceva.

Supravegherea în masă

România a făcut și face obiectul unor experimente. Cum a fost de pildă într-un trecut nu prea îndepărtat, în anii stalinismului, experimentul Pitești. În prezent, avem experimentul DNA. Și simultan mai avem și experimentul supravegherii în masă a românilor. Cât de nocive sunt asemenea practici este destul de ușor de evaluat. De ce anume am devenit un laborator de cobai mai întâi al Estului și, acum, al Vestului, iată o întrebare pentru care merită să facem efortul de a găsi un răspuns.

Inteligență marca SRI

Domnul Marincea ne anunță că investigațiile au ajuns la un alt nivel. După atât de multe zile și nopți, în care presupun că agenții SRI au gândit neobosit, fiind ajutați de Ministerul de Interne și Procuratură, care sunt organe de investigații, ne comunică următoarele.

Discordie pe frontul radicalilor liberi

Adevărata noutate constă în faptul că s-a putut observa cât de dezbinat este frontul #Rezist. Opoziția civică, la fel ca și opoziția politică.

Sub greutatea crimei

Sub greutatea acestui omor, săvârșit în ziua de Crăciun, am trăit până acum. Și nu sunt motive care să sugereze că vom ridica asasinatul de pe conștiința românilor. Și că îl vom atribui adevăraților responsabili.

Palatul Victoria va fi luat cu asalt

Pe aceleași rețele de socializare a fost făcută o paralelă între evenimentele din decembrie 1989 și ceea ce urmează în România acestui sfârșit de an.

Orban ia bătaie de la Cioloș

Scorul dintre cei doi pe internet este năucitor. Dacian Cioloș îl calcă literalmente în picioare pe Ludovic Orban. În ceea ce priveste numărul de afișări. În ceea ce privește numărul de like-uri. Dar și de distribuiri. Ceea ce este straniu e că mesajele celor doi sunt de același tip. Nici conținutul și nici modul de exprimare nu diferă prea mult. Să fi devenit Cioloș peste noapte atât de popular în comparație cu Ludovic Orban? Sau explicația acestui fenomen paranormal trebuie căutată în altă parte?

Statul paralel a ucis și ucide

Trimisă de statul paralel. În misiune. Și teleghidată de o altă dronă, însuși premierul României, Mihai Tudose. Nici nu a venit bine și a reușit o primă performanță. 36 de milioane de euro mai puțin pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Sumă de care beneficiază ”industria”. Cum a reușit? Care sunt dedesubturile? Cine este acest Laurențiu Teodor Mihai, adus președinte la Casa Națională?