sîmbătă, 22 septembrie 2018

Superimunitatea judecătorilor CCR, adoptată de Parlament! Nu pot fi reținuți, arestați, percheziționați, trimiși în judecată fără încuviințarea plenului Curții

Superimunitatea judecătorilor CCR, adoptată de Parlament! Nu pot fi reținuți, arestați, percheziționați, trimiși în judecată fără încuviințarea plenului Curții

Senatul a adoptat, luni, ca for decizional, proiectul care modifică Legea de organizare și funcționare a Curții Constituționale, care prevede că judecătorii constituționali pot fi urmăriți penal, însă nu pot fi arestați, percheziționați sau trimiși în judecată decât cu încuviințarea plenului CCR.

Proiectul de lege a fost adoptat, în ședința plenului de luni al Senatului, cu 70 de voturi "pentru", 28 "împotrivă" și zero abțineri. Reexaminarea legii 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale a fost făcută în urma deciziei Curțiii Constituționale de a admite parțial sesizarea de neconstituționalitate a PNL și USR.

Pe 23 mai, Camera Deputaților a adoptat inițiativa legislativă cu 171 de voturi "pentru", 91 de voturi "împotrivă" și nouă abțineri, în calitate de prima cameră sesizată.

Astfel a fost modificat articolul 66 din Lege care prevede, la alineatul (1) că "Judecătorii Curții Constituționale nu pot fi reținuți, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată penală decât cu încuviințarea plenului Curții Constituționale, la cererea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție", se arată în textul inițiativei adoptate.

A fost modificat și alineatul (4), pentru punerea în acord cu decizia CCR, care prevede că "În caz de infracțiune flagrantă, judecătorii Curții Constituționale pot fi reținuți și supuși percheziției, Procurorul General informându-l de îndată pe președintele Curții Constituționale".

În forma inițială, înaintea deciziei CCR de neconstituționalitate parțială, în textul trimis spre promulgare, alineatul (4) stipula: "În caz de infracțiune flagrantă, judecătorii Curții Constituționale pot fi reținuți și supuși percheziției, ministrul justiției informându-l de îndată pe președintele Curții Constituționale."

De asemenea, alineatul (3) al articolului 68 a fost abrogat, tot la propunerea grupului PSD. Alineatul prevedea că: "Judecătorul care a fost numit pentru restul de mandat al unui alt judecător va putea fi numit, la reînnoirea Curții Constituionale, pentru un mandat complet de 9 ani."

Pe data de 20 martie, CCR a admis parțial sesizarea PNL și USR privind imunitatea judecătorilor constituționali, în sensul că nu vor beneficia de imunitate în ceea ce privește urmărirea penală, însă este nevoie de votul a două treimi dintre membrii instituției în cazul reținerii, arestării sau percheziției judecătorilor.

Inițiativa legislativă, votată luni de Senat, urmează să ajungă la promulgare la președintele Klaus Iohannis.

Comenteaza aceasta stire

Director FBI - plan în 5 puncte pentru anihilarea statului paralel și relansarea statului de drept
De Neptun TV 24 august 2018

România ar trebui să aplice o serie de măsuri pentru relansarea sistemului statului de drept, afectat de acuzațiile privind abuzuri comise în acțiunile de combatere a corupției, afirmă expertul american Louis Freeh, fost director al Biroului Federal de Investigații (FBI), făcând referire la protocoalele secret, citat de revista Forbes.